Cum sa pierzi un job facand pe durul cand nu esti un dur

Iti place pagina? Recomand-o!
Candidat exersand pentru interviu

Candidat exersand pentru interviu

Am primit de curand o recrutare pentru un post de director general, pentru o mare companie straina, la care prima cerinta, inainte de orice altceva, a fost sa nu le prezint cumva vreun candidat agresiv, indiferent de ce experienta sau competente tehnice ar avea. Si, ca sa sublinieze si mai mult importanta acestui criteriu de selectie, mi-au cerut sa mentionez asta in mod expres in anunt, daca intentionam sa pun vreunul. Oricum, rar trece vreun candidat agresiv de mine, indiferent ca imi cere clientul asta in mod expres sau nu, insa acum satisfactia a fost cu atat mai mare.

Inainte sa imi ceara mie sa le fac recrutarea, mai vazusera multi candidati. Si aproape jumatate dintre ei au fost respinsi pentru acest singur motiv, desi unii aveau CV-uri impresionante: asta a fost agresiv, si asta la fel, la fel si domnul, ba chiar si o duduie managerita a fost agresiva. Or, pe unii ii cunosteam si eu de ani de zile si – aici vine partea cea mai interesanta – chiar nu sunt agresivi!

Si mi-am dat seama ca au cazut si ei in eterna capcana in care cad multi dintre cei care nu gandesc inainte de interviu, ci doar dupa: fac pe durii si pe agresivii, fara sa fie natura lor astfel, doar pentru ca au citit ei pe Internet, ca asa faci o impresie puternica. Nu trece zi sa nu dau peste cate unul dintre acestia, si unii sunt caraghiosi de-a binelea. Din pacate pentru ei, eticheta pe care o primesc nu e legata de comportament, care poate sa fie reversibil, de bine, de rau, ci de inteligenta, care eticheta nu ti se mai dezlipeste cativa ani buni de pe frunte… :(

Angajatorul sau recrutorul te cheama la un interviu ca sa te evalueze. Normal, transparent, pe fata, deci. Odata ajuns, ai de ales intre doua variante, fie ca vii cu alegerea deja facuta, fie ca o faci acolo, pe loc: decizi sa te prezinti exact asa cum esti, sau incerci sa-l faci pe cel din fata ta sa creada ceea ce vrei tu sa creada.

Daca optezi pentru varianta din urma, trei conditii trebuie indeplinite simultan, cumulativ, insa necesar dar nu si suficient, cum zic matematicienii:

  1. sa stii cum se manipuleaza sa poti sa faci asta – unii stiu cum, dar nu pot, altii ar putea, dar nu stiu cum…
  2. fata de la HR, managerul sau omu de la firma de recrutare sa poata sa fie manipulat cu usurinta, fara sa se prinda
  3. imaginea pe care vrei sa ti-o proiectezi sa se potriveasca cu jobul, in general, dar mai ales cu cea pe care o are in cap intervievatorul ca profil ideal.

Sa presupunem ca primele doua conditii sunt usor de indeplinit. Insa cu a treia poti avea mari surprize, dar mari de tot! Ce crezi tu ca inseamna profilul ideal pentru acel job si ce crede cel cu care stai de vorba, s-ar putea sa nu semene prea mult. Si aici iarasi ai de ales repede: sa incerci sa-i demonstrezi ca nu stie ce-i bine pentru compania lui, ca stii tu mult mai bine, sau sa-ti schimbi tu parerea. Dar acesta e deja subiectul unui alt articol…

Si aici se deschide capcana in care cad cu mult aplomb destui candidati. Convinsi ca stiu ei deja dinainte ce e mai bine pentru viitorul lui angajator, nu se mai obosesc sa verifice daca si cel din fata lui aflase asta deja. Altii, insa, mai precauti, intreaba. Ca multi o fac abia la sfarsit, cand nu prea mai au ce face cu informatia respectiva, e iarasi subiect de alt articol.

Or, daca vrei sa preiei controlul intr-un astfel de interviu (si in orice negociere, in general), amani cat mai mult sa vorbesti despre tine si il faci pe celalalt sa vorbeasca primul. Si cu cat mai mult, cu atat mai bine. Despre companie, despre job, despre orice. Dar, mai ales, despre el, el ca persoana, ca om, ca sa iti dai seama cu cine stai de vorba, care sunt asteptarile si slabiciunile lui, ce experiente a mai avut legate de recrutarea aceasta, cat de subiectiv este si cate si mai cate. Pare logic, dar, dupa cum spun adesea, multi se amuzau la orele de logica si de filosofie din scoala. Insa din pacate pentru ei, logica nu are prea multa legatura cu lungimea experientei din CV.

Candidatii, de teama ca nu vor avea timp destul ca sa detalieze lungul sir de realizari din cariera lor, sau doar din nerabdarea de a-l da pe spate pe interlocutor cu ele, nici nu se asaza bine pe scaun, ca si incep sa le insire. Mie, ca recrutor, imi convine asta, dupa cum iarasi am spus, adesea..

 

Intreaba sau comenteaza         (29 comentarii)



  1. Dicky - 27.07.2017 la 10:10 am

    Hai sa dam zoom-out putin si sa vedem problema mai in ansamblu: ar trebui sa existe un anumit “calm” in atmosfera, pentru ca sa existe un mediu propice pentru care candidatii sa se poata comporta mai rational. Or, daca imi arata cineva in vremurile acesea vreun motiv de calm pentru care orice roman aflat in campul muncii, care nu are vreun venit substantial nemuncit, atunci va rog sa-l spuneti aici. DA, ar fi normal ca oamenii sa se comporte mai natural si relaxat, sa aiba capacitatea de a analiza la rece un anunt de angajare, sa fie focusati, samd. Insa ii poti oare condamna, avand in vedere in ce mediu traiesc? Am discutii de genul acesta in permanenta: mi se spune ca asta e situatia si ca trebuie pornit de la ea, ca de ce ma leg de ansamblu cand nu avem ce face? Dupa aceiasi logica, gardienii voluntari de la Auschwitz ar trebui deci iertati, din moment ce ansamblul nu conta, pana la urma era doar un job…

  2. JeanValjean - 14.07.2017 la 6:36 pm

    George, daca poti detalia de ce un director general nu trebuie sa fie agresiv?
    Dupa cum spune Teoria XY a lui McGregor cam 75% din angajati sunt delasatori deci agresivitatea ar prinde bine firmei. Mai ales ca in Romania procentul real cred ca este de 95% dat fiind ca multi din cei muncitori lucreaza pe afara.

    • George Butunoiu - 14.07.2017 la 9:11 pm

      Din punctul de vedere al firmei de executive search, directorul general trebuie sa fie exact asa cum vrea cel care ia decizia de angajare (si de a-mi plati factura) sa fie. Daca mi-ar fi cerut unul agresiv, ii cautam unul agresiv, fara sa-mi pun prea muult problema de ce vrea asa ceva. GB

      • Mike B - 14.07.2017 la 11:39 pm

        Iar ala care ia decizia de angajare cauta unul care sa fie exact ca el.
        Ca doar nu el este cel mai destept, frumos, atragator etc. etc. etc.??
        Asa este el, cu toate ca nu totdeauna cei din jur ii descopera si apreciaza tezaurul de calitati.

        A-l citi pe cel care ia decizia si are banii in buzunar este cheia successului in business :) ))

      • JeanValjean - 15.07.2017 la 12:09 pm

        George, dar tu ai spus ca “oricum, rar trece vreun candidat agresiv de mine, indiferent ca imi cere clientul asta”. M-ar fi interesat rationamentul tau pentru care faci acest lucru.

        • George Butunoiu - 15.07.2017 la 2:45 pm

          Pai e simplu: mie nu-mi plac agresivii, in general, oriunde ar fi ei. Daca ma lasa clientul pe mine sa aleg, si daca am destui candidati, pe cei agresivi ii elimin primii. Dar daca imi cere in mod precis un candidat agresiv, ii prezint, pentru ca ma plateste pentru asta. GB

          • JeanValjean - 24.07.2017 la 11:31 am

            Hmm, strategia ta confima ideea ca de fapt recrutorii profesionisti elimina varfurile si in final iti selecteaza “mediocrii sociabili”, de parca firmele ar fi societati de binefacere.

    • Anonymous - 18.07.2017 la 12:24 pm

      se pare ca esti atent la ce scriu unele, si iti faci temele…in ale teoriilor in HR.

    • Jean Gregar - 18.07.2017 la 1:25 pm

      Valjean, vezi ca sunt si alte teorii tot ale lui McGregor, ce zici de ele? Iti dai seama cand iti sunt desfiintate, ce te faci?

  3. dans - 11.07.2017 la 1:17 pm

    Sint curios. Care sint calitatile definitorii pe care trebuie sa le aiba o persoana ca sa se califice pentru un rol de tip CxO?

    • George Butunoiu - 11.07.2017 la 1:57 pm

      Cea mai importanta, de departe, este sa placi celui care ia decizia de recrutare si celui/ celor care te evalueaza periodic. Restul sunt destul de diferite, de la caz la caz… GB

      • un domn - 11.07.2017 la 2:00 pm

        bon jour
        statistic vorbind inteleg ca Multi Nu ti au placut, ceea ce a ramas pentru recrutari prezente/viitoare crezi ca iti vor placea ?

        • George Butunoiu - 12.07.2017 la 7:47 am

          Pot sa imi placa mai multi, totusi recrutarea se finalizeaza doar cu unul dintre ei, asa ca intotdeauna reciclez ce ramane de la o recrutare. GB

      • dans - 12.07.2017 la 6:57 pm

        Si lui Jobs i-a placut John Sculley, dar s-a dovedit a nu fi cea mai fericita alegere. Cred ca trebuie sa fie si alte criterii de selectie, cunatificabile. Chimia buna este importanta, dar doar chimia nu este suficienta. Fara niste catalizatori poate sa se stinga, sau fara niste elemente de control poate sa duca la explozie.

  4. Anonymous - 10.07.2017 la 1:16 pm

    pentru posturile de pe aci http://anunturi.georgebutunoiu.com/category/home , clar, iti trebuie doar niste slugi racolate de tip “yes man” pentru scurte mandate de cate un an, maxim 2 ani, se stie. :)

    stau si eu si ma crucesc :) , cum ai impresia ca-i tampesti pe unii. Eu zic, s-o asculti pe Dorina – cea care-ti canta in struna :) , bineinteles de ochii unora -, sa-ti inchizi blogul. :) Pe asta nu ti-l cumpara nimeni. :)

    • un domn - 10.07.2017 la 1:45 pm

      )))))) caldura mare lizuca sau…cum o chema pe “aia” care l a actionat in judecata pe GB, o peremista zaharisita ))))

      • o doamna - 10.07.2017 la 2:36 pm

        fugi si ocupa-te cu ce stii tu mai bine :)

  5. Mike B - 09.07.2017 la 3:34 pm

    Toata povestea asta cu “face pe duru…cind nu e dur” ma face sa rid de unul singur caci imi aduce aminte cum unul din primele semne de capitalism din Romania a fost, la inceputul anului 1990, aparitia …..sapunului turcesc Duru!!
    “Numai cu sapunul Duru ….” strigau negustorii ambulanti romi.
    Va las sa ghiciti cu ce rimeaza Duru :) )

    • un domn - 09.07.2017 la 5:15 pm

      “face fatza..precum “(C)Duru !

      • un domn - 09.07.2017 la 5:16 pm

        ERATA ..era la concurenta si PROTEX (care avea alta semnificatie), sapunul

      • Mike B - 09.07.2017 la 6:03 pm

        Wahahaha….exact !

  6. Adrian - 09.07.2017 la 12:58 pm

    Si preluand ideea d-lui Sebastian- ce poti sa crezi cand te duci la interviu pentru un post de manager zonal -la o banca de top 3 si viitorul sef (impreuna cu doi tineri de la recrutare) te intreaba ce poti sa le spui de experienta ta in domeniu ?In conditiile in care aveau un C.V. transmis anterior si cand m-au intrebat daca am un C.V. la mine , m-am lamurit ce finalitate avea interviul.Era o bifare de actiune cu final stiut deja de ei… Sa faci recrutare la acest nivel , fara sa citesti C.V.-ul celui care e convocat, nu ne mai gandim la alte fineturi -intrebari punctuale referitor la cele mentionate in C.V,pshilogie,etc..Si la astfel de “specialisti”sa ne asteptam la aprecieri juste? Si ce atitudine sa ai cand ajungi in faza cand esti invitat sa intrebi daca ai nelamuriri si iti dai seama ca intrebi “la concret”si baietii veseli zburda pe campii? Cum sa fie atitudinea ta:vesela si increzatoare? Sau sa te intrebi: Ce caut eu aici in poza asta de grup ?

    • un domn - 09.07.2017 la 3:12 pm

      servus Adrian
      in 1997 am fost la un interviu pentru pozitia de merchandiser la una din cele doua companii care imbuteliaza apa cu zahar pentru Terra. Acelasi sentiment l am avut ! (ceea ce ai descris tu era EXACt ce am simtit atunci ) insa acest interviu te ajuta sa vezi urmatorul (urmatoarele intreviuri cum sa le abordezi) Bancile din Romania (TOATE ca sa fiu mai clar) au un Jigodism in forma Cronica atat cu Clientii cat si cu Candidatii !

  7. Sebastian - 08.07.2017 la 8:51 am

    Cred ca vor sa arate mai degrabă ca sunt hotărați, decât agresivi, dar intr-adevăr, rezultatul e ca sunt agresivi. Unii dintre ei, îți strâng mâna la prima întâlnire (atât femei, cât și bărbați), încât îți rămân imprimate pe piele, pentru câteva secunde, urmele degetelor lor, doar pentru ca au citit ei undeva, ca prima strângere de mâna e esențială și arată ce fel de om ești. In România, lipsa de calitate și lipsa de încredere între indivizi, generează o spirala a lipsei de calitate și a lipsei de încredere, nu cred ca ne vom vindeca niciodată… La majoritatatea interviurilor la care am fost, recruiterii au avut o prestație slaba sau foarte slaba. Unii din ei stăpânind cu greu limba română, și te găsești in situație de a fi evaluat de o persoană, care nu prea înțelege filtrele psihologice ale evaluării și nu acorda timpul necesar descoperii candidatului. Eu am întâlnit doar 2 recruteri care și-au luat timp sa discute cu mine și sa incerce sa ma poziționeze undeva… in rest m-am simțit doar o cifra, genul “ok, next please!”. Cred ca de aici vine și tendința canditatului de a explica mai mult decât este cazul, pentru că el nu știe dacă recruterul i-a citit intr-adevăr CV-ul sau pune întrebări standard.

  8. Mike B - 07.07.2017 la 4:06 pm

    1. Vazut din afara, cu un anumit grad de obiectivitate, tot “universul Romanesc” este plin de “pasive agressive”s. Oamenii care sint pasiv agresivi sint slabi. Este o forma de a incerca a exercita controlul cind nu exista putere.
    Cinstit, e foarte amuzant de observat….

    2. Tot vazut din afara, in Romania nu se asculta.
    Asta este clar semn de lipsa de inteligenta…
    Oare am fost creati intimplator cu doua urechi si o singura gura? Poate nu pentru a asculta de doua ori mai mult decit vorbim.
    Ce e super fain este ca, in tot Occidentul, media actuala, seriale TV etc. promoveaza o “cultura de neascultare”. Exista seriale de genul “West Wing” in care internii ii taie vorba Presedintelui USA.
    Tinerii sint invatati sa arate ca sint isteti.
    Asta este super bine pentru minoritatea inteligenta. Rarefiaza ecosistemul si reduce natural competitia, multi autoeliminindu-se :) )))

    • Sebastian - 08.07.2017 la 9:02 am

      Nu e timp de ascultat! Mai înainte trebuie sa asculți tu, experiențele mele, și după, poate îți dau și eu un “Da!” scurt, ca să îți arăt că nu mă interesează ce ai de spus, dar că tu trebuie să asculți în continuare ce am eu de spus. Din păcate ne întâlnim zilnic cu o astfel de atitudine față de interlocutor.

      • un domn - 08.07.2017 la 10:09 am

        buna ziua
        experiente de antreprenor ? experiente de salariat ? nu am inteles in ce parte “abunda” experientele la care faci pomenire

  9. Dorina - 07.07.2017 la 3:27 pm

    Stau și mă crucesc la unele din postările lui George ce agresivi sunt unii dintre comentatori față de el. Puțini apreciază această vocație de mentor/profesor a lui.GB Câți recrutori scriu cu onestitatea lui George? Eu sper să nu vină momentul în care George să spună: ia să-mi bag eu picioarele și să închid blogul. Articolul asta e foarte interesant chiar și pentru mine care credeam că deja le știu pe toate! o:-)

  10. Anonymous - 07.07.2017 la 11:32 am

    nu te-a luat nimeni la misto?!!

Intrebari si comentarii


× one = 1