Cine castiga si cine pierde batalia cu fetele de la HR…

Iti place pagina? Recomand-o!
Fata de la HR

Partea adversa

Am scris de o mie de ori ca rolul fetelor de la HR e sa vada, in primul rand, daca esti intreg la cap, nu cata meserie stii. Asta o fac altii, mai incolo, cand ajungi sa vorbesti cu sefii de departament sau cu cei care iti vor fi sefi directi. Dar nimeni nu m-a luat in serios, toti o tin, una si buna, cu cata experienta au si ce stiu ei sa faca. Cand intrati in lupta frontala cu HR-ul, poate ca ar fi bine sa treceti si pe la doctor inainte, sa va asigurati ca aveti rezistenta fizica si psihica necesara pentru o asemenea confruntare. Fiindca e un adversar redutabil, chiar daca fapturile acelea de la HR par atat de plapande si de neajutorate. Ca tot m-am apucat sa scriu despre riscurile luptei cu “sistemul” – vezi si articolul precedent…

Omul care mi-a scris ce cititi mai jos are toate sansele sa gaseasca un job bun in Canada, sa aiba succes si chiar sa se realizeze profesional. Oare ce conluzii se pot trage de aici? O varianta ar fi cea trasa chiar de el, cum ca managerii romani sunt prosti, ca sa nu mai vorbim de fetele de la HR. Altele care ar putea sa fie? Astept cu multa nerabdare comentariile… :)

*

Domnule George Butunoiu,

Sunt in Canada de 6 luni si am luat si permisul de conducere.. Ca sa nu mai spuneti ca aveti nevoie de TALENTE.. Eu mi-am pierdut timpul prin Romania..  Iar aici in Quebec sincer..inc anu am gasit ce trebuie dar voi gasi,

Oricum RAUL facut de departamentele de HR din Firme, este ceva care nu se poate masura sau exprima in Cuvinte.

Normal ca trebuie sa fie un RISC minim pentru INVESTITIA in HR. Dar cum sa stie o pitipoanca de la Relatii internationale sau psihologie,

Sa vada daca un Inginer este bun sau nu ?

Ele se bazeaza pe faptul ca ‘’CITESC’’ omul sa vada daca ascunde ceva, dupa cum se vede si in serialul LIE TO ME, nu este o stiinta buna exacta,

Pentru ca poate Omul nu are job de 3 ani, si poate minte cu asta, dar poate ca are info si modul de lucru incat sa produca mai mult decat poate altul. Adica poate ca e stresat care DRACI in ziua respectiva nu neaparat ca minte despre ceea ce STIE SA FACA<

Al doilea lucru :  Multi se gandesc la INVESTITIE. Bun am fost direct tehnic deci stiu f f bine despre ce este INVESTITIE si ce este CHELTUIALA.

Voi faceti multe erori crezand ca cheltuielile cu HR sunt investie nu sunt !

Iar cele cu PROBLEMELE legale, inchipuite sau nu sa apara DACA cumva o angajare nu merge, iarasi palesc in comparatie cu o crestere de productivitate de 20% minim.

Dar cei din HR nu mai stiti sa aveti incredere in OAMENI.

Acuma pe buna dreptate pentru ca si OAMENII sunt afurisiti si smecheri si hoti multi din ei si vin numai pentur bani,

DAR…

Departamentele de HR adica MEDIUL HR, isi are candidatii pe care ii merita !! Adica…VOI ati creat aceasta masa de oameni blazati!

Cum e posibil o PIZDA scuze cuvinatul vulgar (dar am pierdut 11 de ani..din cauza HR) expresia de 24 de ani…(si l-a fel as spune si daca as fi avut o fata ! pentur ca fata mea nu cred sper..sa nu fie asa o pizda ca astea !)

Deci o pizda de 23 – 24 de ani, sa iti spuna tie ca daca ai stat acolo 6 luni si dincolo pina in 2 ani..ca schimbi repede locul de munca, sau ca NU POT sa tin un loc d emunca ?

CAND..voi cei din HR sau ele…schimba dupa 7- maxim 16 luni locul de munca ! Sa vedeti ce MOBILITATE est ein HR ! dar la ele nu e nestatornicie Nuuuuuu …dar ce e ? Experienta ? ok la noi de ce nu se aplica la fel ? ca tot aia e !

Asta e ca si cum o intrebi pe una care  a fost casatorita cu 5 barbati, si ii spui ca nu poate sa ii tina ! Dar poate ca EA a divortat de ei ? Mai stii ? ca poate erau toti gelosi..

DAR mai este ceva care trebuie sa va intre BINE IN CAP la HR !

Voi nu puneti si sa va puneti retoric intrebarea : OK ! A avut mult joburi..din vairi motive..ca NU STITI nu va mai prefaceti ca presupuneti dar nu stiti viata unui OM ce incurcata poate sa fie !

Si nu va ganditi la LEGUME …

Deci..ok..am avut 21 de joburi..bun..nu am stat mull BUUN de acord…dar nu va intrebati : Omul asta a vazut 21 de firme diferite a avut 21 de sefi diferiti ! deci oricat de cretin si retardat este are mai multa experienta decat ..x sau y…

Deci ?  Este normal ca un asemenea OM si daca mai stii ca a terinat si Automatica cu 9.66 atunci te gandesti , mai PROST nu e…atunci e clar ca are experienta ceva a invatat.

Atunci te intreb eu pe tine, ca OM..unul ca mine crezi ca …ii ia cat timp ????? sa isi dea seama daca jobul ala e pentru el sau nu ?

Iti spun eu in maxim 1 luna sau chiar mai repede, 3 saptamini iti dati seama…la mine eu pot a imi dua seama in 24-48 de ore de lucru efectiv,

Bun ! Ce am spus eu aici sau ce NU am spus aici…am spus 24-48 de ore de LUCRU de MUNCA efectiva in post….

NUUUU 48 DE ORE DE INTERVIURI !!!! OAMENI BUNI !!!

EU AM ANGAJAT PERSONAL 24 DE OAMENI..SI AM DAT AFARA..OAMENI PE CARE NU II STIAM CU 3 LUNI INAINTE DECI PRACTIC I-AM REEVALAUT CA SI CUM II ANGAJAM (DOAR CA I-AM CONCEDIAT)

45+ DE OAMENI..

OK? CUM AM FACUT ASTA?

SUCCES!

Romani!

SA NU VA MAI AUD CA NU GASITI TALENTE, CA NU STITI SA LE EVALUATI ! VOI EVALUATI LEGUME ! NU TALENTE !

IN ROMANIA HR-UL ATI INTORS TARA CU CURUL IN SUS ! DE AIA O SA VEDETI ACUMA AVETI SI MAI MULTE PROBLEME SA ANAGJATI LUME DE CALITATE..

PENTRU CEI PE CAR EI-ATI ANGAJAT DE ANI DE ZILE..10-15 ANI..ACUM AU FORMAT CE ??? AU FORMAT : CULTURA FIRMELOR !!

ACUMA CEI NOI NU MAI « FIT IN« PENTRU CA DACA VINE UNUL SERIOS DESTEPT NU MAI ‘’FIT IN‘’ CU LEGUMELE …CARE ACUMA SUNT MAJORITARE…

ASTA E..EFECTUL SI ACUMA VA….BITE IN THE ASS..

DACA DORITI MAI MULTE INFORMATII DE LA UNUL CARE AM AVUT PESTE 21 DE JONURI IN 4 TARI..

SI AM CRESCUT PRODUCTIVITATEA ********* (PUTETI VERIFICA CU **********..SIGUR AVETI CELULARUL DACA NU IL AVETI VI-L DAU EU: ********** CARE A FOST CEO *********** IN 2008-2009 SI ESTE UNUL DIN PATRONI !)..DECI

CELL MEU ESTE : ************ AM SI WHATSAPP..

SI PUTEM VORBI..SA VEDETI MANAGERII DIN ROMANIA …CU PUTINEEEEEEEEEE EXCEPTII SUNT VARZAAA..

EU SUNT LA BAZA INGINER SI I-AM DAT CLASA LU ************* CARE NU ERA PROST..TOTUSI..PE MARKETING..SI MAAGEMENT..

PENTRU CA EU CE AM INVATAT AM INVATAT DE LA MANAGERI AMERICANI..I-AM STUDIAT CNAD MA LUCRAT (NU NUMAI DIN CARTI) IN SUA PENTRU 7 ANI JUMATE.

Mersi…bagatul pulii este in HR si femeile si pitipoancele si toti ceilalti prsti..

Normal ca pe dumnavoastra va consider altfel un pic am vizionat si..inteviurile..

Si TOCMAI de aceea va scriu ! ca poate spuneti la TV ! si formati un pic o alta opinie !

NU va dati seama !! SINCER unbelievable cum spune AMERICANU’ cand de cu susul in jos a ajuns mediul din Multi nationale…si nu numai in Romania..

Vad si aici..dar mai ales in Romania…

ATENTIE mare la ce mai angajati.. nu stiu daca ati auzit de unul **** si nu stiu cum a fost manager tehnic la ******** dupa ce am plecat eu,

DA a stat acolo si a luat salariu 3 ani de zile !!

Eu stiu de la oamenii mei din interior !

El a reusit datorita oamneilor pe care i-am format si in POFIDA LUI! Adica in POFIDA faptului ca era un bambilici…********** si altii care pe urma de BLAZARE au plecat !

Formati de mine !!! Mi-au spus ce au facut..

Un dezastru si sunt mangeri din astia prin..Romania o multime !!

DACA VRETI SA COLABORAM..PUTETI SA MI DATI MIE impreuna SA LE PUNA INTREBARI DIRECTE ! SI LA OBIECT PRIN SKYPE !

INTREBARILE SUN BANAL DE SIMPLE CA LA COPII..DAR .. O SA VEDETI CA DIN MAXIM ! 5 INTREBARI ! MAXIM 10! POFTIM!

VA SPUN C E DE CAPUL LOR! LE DAU MASCA JOS IMEDIAT!

Aaa si am scris si o carte intre timp cretiniiilor!!!!!  https://www.amazon.ca/Money-*****-ebook/dp/*****

Imi bag pulaaaaaaa in Romania !!!!!! cu HR vostru cu tot!

CELL MEU ESTE : ************

************* 43 DE ANI

Si cu 4 ani in urma:

———GOOD LUCK!

Eu astept viza de QUEBEC! Si in bag PULA in managementul romanesc!

O tara de idioti! AM venit cu atatea idei…si pe TOATE le-au executat prost!

Nu ai cu cine domnle’..:) sunt idioti!

*********

Si u 10 ani in urma:

Buna ziua,

Dumneavoastra realizati ca eu am fost Manager Tehnic la ********* unde am crescut productivitate DOAR cu 65% si am pregatire in Automatizari.?

In fine..imi vine sa rad…asa ca daca imi vine sa rad eu RAD: HA HA HA!!

********

 

Intreaba sau comenteaza         (108 comentarii)



  1. Fetele de la HR - 21.04.2017 la 5:34 pm

    Fetele de la HR au un rol major. Intuiesc personalitatea candidatului, din punct de vedere al echilibrului si caracterului. Dupa cum se vede si din poza, fetele sunt “street smart”. Ies la bataie, cum se zice. Se prind imediat si cel mai usor, daca cel sau cea din fata lor are personalitate, stie sa stea pe picioare, cum se zice, sau e dus/adus de vant.

    In principiu, ai doua variante sa treci prin experienta asta. 1 – o firma de HR bine pusa la punct, care te va testa cu fete de la HR sa vada daca ai tarie de caracter sau te fura peisajele.
    2 – sa fii sef si sa inchei ceva contracte mari, cu firme pricepute, care te vor tenta cu tot felul de ispite ca sa te faca sa pierzi din vedere mingea.

  2. Mike B - 23.03.2017 la 10:02 am

    @ Florin,
    hehe…..sint la Coco Bongo…dar mi-am luat doapele de urechi din silicon transparent pe care le folosesc la inot cu mine :) )))

    • Florin - 23.03.2017 la 11:18 pm

      Sa-mi zici daca dupa asta ai nevoie de avocat pentru divort :) :)

      • Mike B - 24.03.2017 la 5:20 am

        De divort nu va fi vorba dar sa cunosc un avocat in Romania chiar ca mi-ar folosi !!
        Ultima data cind am avut nevoie eram ocupat peste cap si am rezolvat-o pe Net….
        cind am ajuns in Romania am luat “dosarul”…. era o chestie de o ora doua …
        si m-a costat Eu 5,000 “la rece”!!

      • Mike B - 26.03.2017 la 3:49 am

        Te pricepi la divorturi Americane??
        E a patra oara la Coco Bongo….

        • Florin - 26.03.2017 la 1:45 pm

          Eu nu, dar cumnata-mea te rezolva de zici ca ce ti-a facut Lehmann Bros. a fost o intepatura in talpa ☺☺☺

  3. Mike B - 22.03.2017 la 6:19 am

    A fost careva in Coco Bongo Club in Playa del Carmen? E zgomotos? E inghesuit?
    Mi-au facut unii, plini de bunavointa, program!! Asa ca sa ma relaxez ca tot am venit sa ma agit !!

    Cam cum am fost in Bucuresti…in centru nu am gasit o ciorba de vacuta ca erau numai chestii italiene, mexicane, sushi si alte chestii SciFi, iar aia cu care m-am intilnit mergeau numai la……tratoria, restaurante frantuzesti sau alte cac…rii !!
    Unii m-au carat pina la marginea lacului Herastrau se am vazut steagul Chinei (populare !!) pe drum la o chestie numita Casa lui David! Ca ala din povestea cu David si Goliath!

    • Florin - 22.03.2017 la 10:34 am

      Coco Bongo ? Playa del Carmen ? De ce ne injuri, ce ti-am facut ? :) Unii sunt la munca ! Nu se mai mananca la Bucuresti ciorba de vacuta, Mike ! Acum e la moda “feerie de printemps quatre saveurs”…bunica-i zicea ciorba de stevie…dar la “La Cantine de Nicolai” e facuta din stevie de Avignon si costa cat cosul zilnic al unei familii din Militari.

      • Mike B - 22.03.2017 la 7:41 pm

        “Feerie de printemps quatre saveurs” … my as…!!
        Si aici, daca te uiti atent, vezi diferente imense de venit intre localnici. Genul a ce citisem recent despre Romania. Personal ma simt putin stinjenit in genul asta de locuri.

        Apropos de “La Cantine de Nicolai” acela! Banuiesc ca o fi a vreunui Francez.
        Ieri seara am gasit ceea ce cautam, adica un restaurant pur local (stiu bucataria originala de cind merg in Texas, unde am fost dus la locuri unde se maninca adevarat mexican).
        Interesant a fost ca proprietarul restaurantului este un Francez (am vorbit cu el) din Orleans. Ce a facut omul? A vazut ca toti deschid tot felul de cac..rii SciFi cum spui tu, Florine, genul “feerie ….quatre saveaurs”, fusion etc.
        S-a decis omul sa deschida un restaurant pur Mexican cu mincare facuta sub ochii clientului. A angajat niste bucatarese locale, restaurantul este nepretentios ( dar curat) si, normal, mai ieftin decit cele gen “feerie de printemps”.
        Rezultatul net: e plin numai de turisti, mai si astepti putin! Si dupa cum zicea tipul bacsisurile personalului sint pe la 50-65% pentru ca americanii pur si simplu gasesc chestia a fi un super fair deal intr-un loc in care oricum rata de schimb ii favorizeaza…
        Bineinteles, Mexicanii bogati maninca la 100m de acolo, la niste restaurante “feerie ….quatre printemps” :) )))

        E ca si cum ar veni un strain, ar angaja niste bucatarese romance, si si-ar deschide un restaurant romanesc in Centrul Vechi din Bucuresti unde ai putea minca si ciorba de stevie, si de loboda si de urzici la preturi romanesti!

        • Florin - 23.03.2017 la 11:14 pm

          Nicolai e un roman care a trait prin Franta. Ar putea face treaba mai buna daca ar avea cu cine: romanii care merg pe-acolo se uita prea mult la fite si alte prostii.
          O treaba buna a facut un roman de la Chisinau, dl. Avram, care a deschis la Balotesti un restaurant cu mancare ca la mama lui peste Prut. A adus niste moldovence care fac niste placinte … n-am mai fost cam demult ca mi-e cam peste mana, dar spre ca Vasile mai e pe la bucatarie.
          Se cheama “Vatra Neamului” si vezi sa nu-l ratezi data viitoare cand vii la Bucuresti !

          • Mike B - 24.03.2017 la 12:37 am

            Am sa merg !

      • Mike B - 22.03.2017 la 10:07 pm

        Intrebam de cluburi, Florine, pentru ca, iti dai seama, nu sint “specialist” in asa ceva.
        Le am si eu pe ale mele….o carte…o discutie…ceva de business….dar cu cluburile mai putin…

        Am si avut chiar in Bucuresti o “experienta cu cluburi”! O doamna foarte serioasa mi-a spus ca merita mers la niste cluburi caci sint unice. M-a intrebat daca am cu cine sa merg si cum nu aveam mi-a spus ca aranjeaza cu fiica dinsei, care s-a dovedit o tinara de calitate.
        Ne-am dus noi doi la un tur de cluburi, ceva de genul Bamboo, Sugar Ray si inca vre-o doua.
        A fost interesant ca experienta dar si cu momente mai penibile care le-as evita in viitor. Erau niste tinere acolo care intrau in vorba cu tine, asa direct (!!), chiar daca era vizibil ca esti cu cineva. Unele veneau la tine asa direct !!
        Colac peste pupaza mai erau si unii care faceau remarci cum ca ai venit cu cineva foarte tinar….
        Norocul meu ca tinara compagnioana avea un sens al umorului bine dezvoltat si am putut sa o combinam de asa natura ca toate situatiile “mai deosebite” (si au fost!) sa le sucim sa iasa mai degraba amuzante.
        Asta incerc sa evit cu Coco Bonga si alte Coco Bull….uri !

        • Florin - 23.03.2017 la 11:15 pm

          Data viitoare nu mai tine pasaportul si American Express pe masa :) :) :)

          • Mike B - 24.03.2017 la 12:43 am

            Nu ma afisez eu cu pasapoarte si “plastics” :) ))) Dar am o “problema de mecla” si acolo si in Sudul Europei si al USA.
            :) )) arat mai degraba ca Lipovenii sau cei din Moldova de Nord.
            Probabil unora “tinere Dimbovitene” le plac cei din Moldova de Nord :) ))))

  4. Exe - 20.03.2017 la 5:50 am

    Nu vreau sa pun o eticheta pe cineva cu care n-am nici o tangenta,poate omul a baut un pahar in plus si si-a varsat naduful pe un blogf,iecare dintre noi avem momente mai proaste si mai bune,pana la urma suntem oameni.
    P.S. – n-am citit tot articolul ca n-am rabdare,mai bine caut o reteta faina de urzici.

  5. Anonymous - 19.03.2017 la 10:10 am

    Individul care s-a stabilit in Quebec a uitat deja limba romana? Daca nu, e bine ca a plecat. Are mai multe șanse sa isi gaseasca de munca acolo, este acceptabil sa nu stăpânești o limba care nu iti este materna!

  6. Diana Scarlat - 17.03.2017 la 9:48 am

    Interesant. Am de comentat doar trei lucruri, din experiența ultimilor 12 ani.

    1. La pușcărie, deținuții învață din prima zi cum anume să disimuleze, astfel încât să parcurgă toate etapele reabilitării și să obțină punctaj maxim, deci și avantaje maxime și liberare condiționată garantată. Mulți dintre ei nu au nicio legătură cu reabilitarea, dar înțeleg din prima clipă că dacă respectă regulamentul și au un comportament corect în detenție, vor fi răsplătiți corespunzător.

    2. Despre departamentele de HR și companii ar trebui să înțeleagă toți candidații că se cere respectarea regulamentului impus de ei, nu valoarea profesională de care fiecare candidat e conștient sau pe care o supraevaluează. Am un exemplu excelent din Marea Britanie, unde ajungea, acum 15 ani, o profesioniștă extraordinară din România. Nu a reușit să-și găsească un job în șase luni de MBA, după o carieră de peste 10 ani în Comunicare și diplomație în România. Abia când a renunțat la pretenții, a găsit un internship ded 6 luni, fără plată, dar cu o convenție: dacă va demonstra că poate învăța să lucreze așa cum cere compania și dacă se va considera că este o oportunitate deschiderea unei filiale în România, ea o va conduce. Și o conduce, de vreo 10 ani.

    3. La începutul anilor 2000, un doctor în Biologie a fost dat afară de la Institutul de cercetări în microbiologie. Șeful lui l-a acuzat de incompetență. NASA a găsit, în aceeași perioadă, un articol publicat de el în revista Nature. L-au sunat și l-au angajat pe loc. Încă lucrează la NASA și predă cursuri la cele mai mari universități din SUA, dar și pentru structurile de securitate și membrii mai multor guverne.

    Cu aceste trei situații prin care am exemplificat problemele de relaționare cu evaluatorul, pot spune doar că specialistul care-și caută un job bine plătit e nevoit să înțeleagă și problemele legate de regulament, în compania la care se prezintă pentru interviu. Este și o problemă de apreciere, nu doar la departamentele de HR, ci și în relația cu șefii, dar, dacă deținuții sunt capabili să înțeleagă necesitatea disimulării, de ce n-ar fi capabili specialiștii care-și caută un post bun? E foarte interesant subiectul și îl voi analiza detaliat.

    • Florin - 17.03.2017 la 12:22 pm

      @Diana

      Pai tocmai asta incearca sa evite HRul si angajatorii: pe cei care simuleaza respectarea regulilor si au agende proprii pt ca sunt cei mai periculosi. Puscariile sunt pline de recidivisti, de cei care cum au avut o sansa sa fenteze sistemul de reguli au facut-o – la puscarie s-au comportat ca la interviu, dupa aia au trecut la realitate :) . Tocmai asta e unul din lucrurile pe care incerc sa-l evit atunci cand angajez: un om care la prima ocazie ma faulteaza, pentru ca stiu foarte bine ca sistemul meu de reguli nu este perfect si atunci incerc sa-i evit pe cei predispusi sa profite de asta. Nu e usor, dar de-asta fac unii ca GB bani buni :)

    • George Butunoiu - 17.03.2017 la 7:20 pm

      Da, asa este! Probabil ca doar 5% dintre angajatori ar accepta un specialist frustrat si scarbos, oricata experienta ar avea el si oricat de bun profesionist ar fi. Restul de 95% nu, s-ar bucura chiar sa stie ca s-a dus la concuranta. Insa asta-i un lucru ingrozitor de greu de inteles de catre angajati, unii nu-l invata nici pna la pensie, si ajung la spitalul de nebuni tot intrabandu-se in ce tara traim, spunand ca toti sunt prosti si fac lucrurile impotriva interesului lor etc. etc. GB

      • Florin - 17.03.2017 la 8:14 pm

        George, daca feelingul tau si verificarile tale iti spun despre un foarte bun specialist ca e un frustrat si un scarbos prin natura lui, dar ca este capabil sa-si controleze pornirile astea la job si sa se comporte civilizat, ce faci ? Il recomanzi sau cauti unul care nu e atat de bun specialist dar nu e frustrat si scarbos prin natura lui ? Mersi fain.

        • George Butunoiu - 18.03.2017 la 3:12 am

          Daca nu am alti candidati, il recomand. Oricum, insa, ii atrag atentia clientului. GB

          • Diana Scarlat - 23.03.2017 la 9:39 am

            Este vorba doar despre frustrare și probleme grave de comportament sau intră în aceeași categirie și rebelii, cei din categoria profesioniștilor extrem de ddeștepți și foarte bine pregătiți dpdv profesional, dar care nu se supun regulilor din principiu? Ei sunt considerați la fel de indezirabili sau mai degrabă aduc valoare adăugată, fiind inventivi și creativi? Mă interesează foarte mult perspectiva voastră, de specialiști.

            • George Butunoiu - 23.03.2017 la 10:38 pm

              Nu cred ca am recoamndat vreodata, in cei 26 de ani de cand fac recrutare, unul din asta. Probabil ca in vreo 5-10% din cazuri fac mai mult bine decat rau, in restul e invers. Nu vorbesc aici despre cale cateva categorii de businessuri care chiar au nevoie de asa ceva, ci de firmele “obisnuite”. GB

              • Andrei - 04.04.2017 la 5:36 pm

                Dl Butunoiu, care considerati ca sunt domenii in care un angajat foarte bine pregatit si cu talente in a relationa cu oamenii dar rebela din fire ar putea aduce plusvaloare? Avocatura de business e printre ele?

                • George Butunoiu - 06.04.2017 la 10:10 am

                  Un angajat pictat in culorile de mai sus poate sa-si gaseasca locul in orice firma, teoretic, desi intr-o concentratie mai mare in domeniile creative, cum ar fi jurnalismul, publicitatea etc. In avocatura de business poate pe un post de contabil, de pilda, si mai putin in unul in care se interactineaza direct cu clientul. GB

          • Ramona - 05.05.2017 la 3:13 pm

            Cam tarziu cu comentariul, DAR daca e intradevar specialist, cred ca firmele s-ar bate pe el. Daca doar 5% l-ar angaja inseamna ca 1)nu au nevoie de specialist sau 2)nu e el specialistul de care au nevoie. Si corelez cu comentariul Dianei Scarlat. In raspuns vorbiti de firme ‘obisnuite’, care evident nu cauta valoare, ci robotei, workeri.

  7. BD - 17.03.2017 la 1:32 am

    Simpatizez cu domnul corespondent. In Romania nu e greu sa faci o depresie severa sau sa dai in paranoia, caci asa e sistemul. Eu doar mi-am bagat in sinea mea si m-am dus cu tot cu diploma mea luata de calul lasat pe Magheru in fata la scoala de balet si bune maniere.
    In momentul asta sunt jobless intr-o tara in care ma costa chiria cat un salariu de “executiv” in Romania (exagerez, evident, e doar trei sferturi), dar cand ma gandesc sa ma intorc si sa ma simt umilit ca nu primesc nici un raspuns la aplicarile mele (macar unu’ de-ala automat)… imi revin. Dar am doua episoade care m-au marcat si vreu sa vi le spun care au ceva legatura cu subiectul:
    1. tantitza de HR – interviu; e drept, am fost precoc, am avut prima pozitie de manager intr-o companie (care acum e vanata de multi) cand inca altii se trezesc din betii dupa ce au terminat facultatea. Capitolul referinte. Duduitza e complet neincrezatoare si sigura pe ea ca sunt un oligofren notoriu care nu are limite in minciuni. Eu zic: suna doamna referinta, ca e ala de-l vezi prin ziare. Ea: nu pot dom-le, ca ma fac de ras. Sau e un prieten al dumitale la capatul celalat. Eu: duduie, ai adresa de e-mail. Ea: dar nu e cea de la compania aceea. Eu: da doamna, si-a schimbat rumanu jobu’. (la o alta companie de cateva sute de milioane de euro, btw) Ea: nu pot sa accept asta. vreau managerul direct. Eu: pai el e! Va puteti da seama ca doar din curiozitate am stat pana la sfarsit in acest interviu – ca la un film de Allen (Woody), sa vezi unde poate duce ridicolul.
    2. Povestea inginerului (nu automatist ca subiectul nostru). Intr-o urbe pe care George o cunoaste foarte bine, caci cred ca pe-acolo a fumat primul chishtoc, un fost stindard in cercetare. Oameni unul si unul, adusi pe vremea raposatului de pe la Politehnica sa se faca un centru, numai unul. Oameni grei, recunoscuti de experti internationali, specialisti in domenii de sunt numai vreo 2-3 in lumea asta. Stindardu’ se privatiza, si odata cu acest eveniment intra si un soi de lohn ingineresc in politica firmei, care se extinse precum ciuma pana cand cei grei nu mai avura loc in firma. Li s-a facut un cotet la ultimul etaj si au fost inghesuiti aclo initial, sa isi astepte pensia. Printre ei un domn, el fumator, eu fumator, politica antifumat, ne tot vedeam jos la tigara. Eu ala cu calu’ pe Magheru, nu prea se amestecau ei cu mine. Omul asta avea (jur) tot timpul cu el un carnetel din ala cu foaie de caiet de desen de prin ’80 (de-aia galbena si pepita din constructie) si un creion chimic si scria. Si a scris el vreo doua luni pana ne-am acomodat unul cu altul si am inteles ce facea el: stiti voi indicii si teoremele pe care le invatam pe la scoala sau ii luam de-a gata din tabele? El ii calcula si ii verifica, deoarece in domeniul lui o abatere la a sasea cifra dupa zero insemna o economie (sau pierdere) de cateva milioane pentru client. Tabelele de valori din carti dadeau doar 4 cifre dupa zero. Intr-o zi, si asta in plin avant afaceresc al firmei, cineva se gandeste ca avem nevoie de spatiula la de la ultimul etaj pentru arhiva de HR ( :) nu glumesc), asa ca “mobila” de acolo trebuie sa dispara. Nu o sa uit niciodata privirea deznadajduita a omului ala cand si-a primit hartiile de plecare, macinarile lui interioare, neintelegand cum devenise indezirabil desi era unul dintre aceia care mai sunt 2-3 in lume, pentru care venisera oameni grei din industrie sa-i stranga mana (si sa dea un contract). Si culmea ironiei, pentru ca nu facuse stagiu complet de pensie cu cateva luni (sub un an ii mai trebuia), conform legii de atunci pensia lui era de mizerie.

    Concluzia… o trageti voi. Eu zic ca e tara si sistemul pe care il meritam. Noi l-am hranit, ca niste copii obedienti care asteapt frumos la rand cu unghiutele la vedere si capul intr-o parte pentru controlul de paduchi. Ca asa e sistemu’, si daca doamna’ zice ca ai paduchi, pai ai paduchi. Abia astept sa vad cum se va descurca doamna cu Generatia Z si cu nenorocirile astea de sisteme imperialist-capitaliste care ii vor lua painea de la gura (social collaboration, exploration and interaction tools).

    Cele bune.

  8. Mike B - 17.03.2017 la 12:03 am

    @Florin,
    Cum e situatia in Ro zilele astea pe job market?
    Din perceptia mea ziarele isi bat gura ca este deficit de forta de munca (D-zeu stie ce inseamna si aia) iar ce percep eu este ca sint numai ceea ce se numeste “bad jobs” ( termen “introdus” de Trump in alegeri, cind spunea ca joburile pleaca in Mexic si China) platite prost.
    Iar la mijloc sint “fetele de la HR” si recruteri care incearca sa explice cum ca candidatii au pretentii prea mari ( …small commission better than no commission at all).

    • Mike B - 17.03.2017 la 3:11 am

      @Florin,
      Azi dimineata aveam in E-mail un mesaj de la o agentie de Headhunteri din London, UK (habar nu am de unde au coordonatele mele!) care ma intreba daca stiu pe careva pentru posturi de director sau senior mgr pentru birourile din Bucuresti ale Big4.
      Am sters mesajul dupa ce le-am raspuns cu o intrebare despre cit platesc ca “referal fees” (.. “there is no free lunch in the market economy).
      Dar m-a uimit putin chestia. Credeau ca stiu pe cineva cheap? Nu au destula lume in Bucuresti? Nu am inteles nimica. Probabil vor baietii cu experienta de Wall Street sa ii plateasca cu salarii de Bucuresti !!

      • Florin - 17.03.2017 la 10:04 am

        @Mike
        Procedurizarea, standardizarea, etc. Era un rookie care facea primary research, a pus mana pe datele tale, o fi aflat/vazut pe Linkedin sau undeva ca stii romana, deci, pac, te incadrezi la doua criterii care trebuie passed: finance background si romana. O fi uitat si de geografie…sau nu functiona Google Maps :)

    • Florin - 17.03.2017 la 10:50 am

      Mike,
      Piata muncii e super ok daca stii sa atragi fonduri UE

      • Mike B - 17.03.2017 la 10:56 am

        Se intimpla sa cunosc (fosti colegi) niste baieti care lucreaza de vre-o 20 de ani la Banca Mondiala care imi spuneau tot despre fonduri EU ptr Ro.
        Care e secretul atragerii? Sau mai degraba cum de nu reusesc aia sa atraga?!

        • Florin - 17.03.2017 la 11:07 am

          E o poveste lunga si complicata. Pentru mine, rezultatele slabe sunt din cauza incompetentei si hotiei. Si in vest si in est ! Se dau fonduri pt proiecte marunte, care nu pot fi nici controlate ca lumea si mai ales, eficienta lor este extrem de greu de masurat in practica. Eu as fi mers strict pe proiecte masive care sa genereze business adiacent si mai ales de follow-up: adica, in cea mai mare parte infrastructura, care genereaza business pe zeci de ani dupa. Pt vest e ok, isi ia banii inapoi, estul nu stiu cu ce ramane, afara de afectarea pietei cu adevarat libere si cu dezvoltarea mentalitatii de asistati. E uimitor sa vezi cu ce pasiune vorbesc antreprenorii romani si multinationalele de aici de fonduri UE in loc sa se concentreze pe dezvoltare durabila.

          • Mike B - 17.03.2017 la 7:33 pm

            In Vest, unde se intimpla sa pot avea “insight”, pot sa iti spun ca multi implicati in aceste mecanisme le vad ca ceva de care trebuie ei, si electoratul din tarile lor, sa beneficieze.

    • Florin - 17.03.2017 la 10:56 am

      @Mike
      Nu am prea mult contact cu businessul RO, dar stau de vorba cu oameni care au si mai aflu cate ceva. Senzatia mea este ca relatia candidat-angajator este destul de contondenta si va deveni si mai contondenta pt ca economia nu merge in directia buna pe termen mediu. Uite mai jos un exemplu de relatie contondenta si de gandire de HR RO 2017;citeste mai ultimele doua propozitii. E si PR acolo, dar si asta spune multe despre ganidrea HRului.
      http://www.zf.ro/profesii/sanda-valentina-balas-human-resources-manager-maschio-gaspardo-romania-cautam-an-manager-calitate-candidatii-vor-masina-chirie-bonus-2-500-euro-net-luna-mergem-recrutam-italieni-16147515

      • Mike B - 17.03.2017 la 11:02 am

        Cucoana aia e psihopata! Face de raha… firma aia italiana!

        • Florin - 17.03.2017 la 12:38 pm

          Mike, cucoana asta a intervievat niste oameni care ajung subiect de studiu pt GB iar el zice ca nu le intelege reactiile :)

  9. lipoveanca, fosta sinistrata - 16.03.2017 la 6:43 pm

    nu-mi prea reuseste cu oamenii din HR, asa cum imi reuseste cu altii, e putin mai complicat. Eu ma pricep doar sa numar $, nu sa fac paritatea intre o valuta si alta. Ma pricep doar sa dau usor din gene, nu sa fiu “un ochi in plus” atunci cand situatia o cere. E ceva mai complicat. :) )

  10. Diana Andreescu - 16.03.2017 la 4:06 pm

    Bine ca a plecat…si fizic!:))
    Cat despre oamenii din HR, si noua ne este greu cu unii dintre ei. :) ))

  11. Diana Andreescu - 16.03.2017 la 4:05 pm

    Bine ca a plecat si fizic! :) )))
    Cat despre oamenii din HR…pana si noua ne este greu cu unii dintre ei :) ))).

  12. Adrian - 16.03.2017 la 9:21 am

    In conditiile in care te prezinti la un interviu la o banca din top 4 ai asteptari mari la modul de evaluare.Dar pe masura ce esti intervievat de cei prezenti (2 de la HR si viitorul sef direct ) iti dai seama ca esti (cum spun mai nou tinerii..) din alt film…Observi ca CV nici nu ti-a fost parcurs ,esti pus sa povestesti ce ai facut in 25 de ani de actitivtate ?! .Vrei sa discuti de lucruri concrete din activitatea bancara , dar cel in cauza(adica seful) evita concretul si debiteaza generalitati cu evitari de genul asta o sa vedem , asta o mai lamurim pe parcurs….In acest timp tanara de la HR tot intervine si te intreaba ce pretentii financiare ai ….Si la final fara sa ai nimic concret stabilit -adica ce vor , ce pretind ,ce va fi si cum va fi daca va fi…dai seama ca prezenta ta in acel birou numit pompos BARCELONA(puteau sa il numeasca Chiajna sau Tirana la ce se desfasura acolo…)are menirea de a fi inca actiune bifata de reprezentantii bancii.Si ce concluzii sa tragi? E cam ca in bancul cu taranul care depanusa porumb in fata blocului in care se mutase:Asa tara asa teroristi….

  13. Mike B - 16.03.2017 la 9:05 am

    Nu este o “concluzie” este numai observarea unui fact:
    - autorul acestor mesaje este bine, merci, in Canada, calificat pentru imigrare.
    - “fetele de la HR” si tot restul populatiei din HR sint in Romania si acolo vor si ramine, caci nu se califica nicaieri (i.e. Canada, Australia, Noua Zeelanda etc.)

    Acuma am citit tot textual scris de dinsul. Imi place de el si sint sigur ca va realiza mult mai mult decit un job (daca are competentele tehnice necesare).
    Genul asta de oameni ( inclusiv genul de scris, care este foarte “contemporan”) sint cei care sint apreciati si cinstit e si haios sa muncesti cu ei. Iti spun ce cred etc. etc.
    No bullshit there….

    • Florin - 16.03.2017 la 9:55 am

      Mike, tu ai avut probleme cu “Biroul Personal” cand erai in Romania :) si esti si acum suparat … pe nepotii lor care lucreaza acum la HR :)

      Nu ai de unde sa stii exact cum a emigrat. Poate are diplome si experienta, dar “roadmapul” prezentat la immigration era despre cum o sa faca un job pt care este overqualified (stiu absolvent de electronica care face munca de mentenanta in Calgary pt care nu se cere college si exact cu asta a emigrat – in dosar era si oferta de munca – prieten de familie cu firma, asta parca se zice support family sau asa ceva).

      Pe de alta parte, trebuie sa intelegi ca RO nu este o societate de antreprenori. Cine face pasul in fata din pluton devine suspect, periculos, indezirabil. Dar invidiat pentru birou, secretara, masina, cont la banca… Un paradox , ca toata organizarea teritoriala numita Romania.

      • Mike B - 16.03.2017 la 6:53 pm

        Buna Florin,
        - da, probleme cu “Biroul Personal si Cadre” am avut, slava Domnului :) ))))

        - acuma vre-o 7 ani, Board-ul holding-ului cu care eram i-a sugerat/fortat pe CEO sa ma puna sa ma uit la ce face functia de HR. Am facut o gramada de consultanta interna de genul asta la viata mea, probabil datorita faptului ca primele pozitii in viata profesionala le-am avut cu o (foarte reputata) firma de consultanta.
        M-am uitat la ce face HR-ul in 82 de companii care gereaza $170miliarde in 4 tari pe 2 continente. O gramada de munca.
        Concluzia generala a fost ca, asemenea altor functii de intermediere (gen brokeri, agenti imobiliari, dealeri etc.) care exista numai datorita imperfectiunilor pietei si inegalitatii accesului la informatie si functiile de HR sint mai degraba inutile.
        “Fetele de la HR” si VP de HR cu care am lucrat sint niste oameni de nota 10, civilizati, profesionisti etc. Problema era cu natura in sine a functiei, ceea de intermediere.
        Rezultatele au fost excelente, caci “fara a produce crize” am “dezintermediat” foarte multe processe si rezultatele au fost foarte bine percepute (peste un, doi, ani).
        Acuma daca “in gradina mea” HR avea probleme imi dau seama ce o fi de capul lui intr-un loc unde este populat si cu mojici, mincinosi, necalificati, pitzipoance, frustrati etc.

        - ai perfecta dreptate cind zici ca nu am de unde sa stiu cum a imigrat ( si in general au dreptate cei care sustin ca stim mai mult decit credem) sint sigur ca exista si multe imperfectiuni in sistemele de imigrare. Nu stiu cum functioneaza treaba cu “familly support” dar stiu ca ….in Calgary este tot atit de placuta clima ca in Siberia!

        - am o intrebare pentru tine, Florine. Personal nu vad nici o problema daca faci ceva care iti place! De exemplu nu vad nici o problema sa lucrezi in maintenance dava ai facultate daca iti place. Intr-o postare anterioara GB vorbea de tragica situatie a unor corporatisti care au ajuns administratori sau fermieri etc.
        Mai exista si acuma, in Romania, gindirea aceia gen “lucreaza pe meserie” sau “este om simplu versus “intelectual” caci e inginer TCM”?
        E vazut ca normal ca majoritatea sa aiba o traiectorie linear ascendenta?

        - antreprenoriatul in Ro si in Occident, adevaratul antreprenoriat, este ceva despre care putem vorbi mult.
        Oare in Romania nu asistam, dupa ce s-a trecut prin deceniul “antreprenoriatului fabricilor inchise” din anii ’90, prin exuberanta avancriza si depresia postcriza, oare nu asistam la o dorinta de normalitate?
        Asta se intimpla acuma in Rusia unde tineretul il sustine pe Putin in mare parte pentru ca a adus acea normalitate si predictibilitate.

        • Florin - 16.03.2017 la 10:37 pm

          Mike,

          La immigration interview e ca si la testele de la scoala sau olimpiada. Poti obtine rezultate bune, dupa care unii ajung, cum zici tu, in cubicle la programare…sau aiurea…oarecum despre asta vorbeam. Am trecut printr-un proces de genul asta acum aproape 15 ani, pentru Australia, si a fost mai usor decat ma asteptam. Nu am mai plecat din motive care tin de familie…

          In viata cel mai important este “the pursuit of happiness” ! Am absolvit o facultate care are a face cam 25% cu ce fac acum, restul de 75% l-am invatat “vazand si facand” pentru ca-mi place !! Nu ca meseria se invata la facultate, dar sa treci de la economie la inginerie e mai complicat

          • Florin - 16.03.2017 la 10:39 pm

            In Romania de azi eu zic ca povestea “lucreaza pe meserie” s-a cam dus. Spre exemplu am vazut foarte multe d-re de la HR absolvente de Litere. Cred ca dintre cei care lucreaza cei mai multi “pe meserie” sunt programatorii si dupa, cei din domeniile care presupun certificari (doctori, avocati, arhitecti). In rest, fiecare e in “the pursuit of happiness”

            • Mike B - 16.03.2017 la 11:34 pm

              “Absolvente de litere”… cind se incepe sa se folosesca abureala cum ca “e mai mult arta decit stiinta” mai ales de persoane care au fugit de anumit efort care cere dezvoltarea unor (minime) aptitudini analitice iese de obicei pathetic, cum e situatia HR-ului in Romania.

              • S. - 19.03.2017 la 9:22 pm

                LOL, Mike, dacă ai ști ce de abilități logice cere un curs de lingvistică generală, de semantică, gramatică structurală, argumentare, trebușoare de-astea care țin de partea ”limbă” a facultății de litere. Bine, las’ că și conceptele de teorie literară și altele din partea asta nu-s ușor de mânuit, chit că outsiderii cred că ”litere” înseamnă că comentezi metaforele din Sandra Brown.

                • Mike B - 21.03.2017 la 7:34 am

                  As face pariu pe o sticla de Single Malt cu tine, dar exact acuma sint in Riviera de Maya, asa ca hai sa spunem ca as face pariu pe o sticla de Tequila Reposada de 10 ani, ca “duduile de la litere” de pe malurile Dimbovitei nu sint in “aceiasi liga” cu lingvistul Noam Chomski…..LOL

                  • Dorina - 21.03.2017 la 11:26 am

                    Uite că există și prin România fete și băieți cu rezultate la Olimpiada Internațională de Lingvistică. http://www.ioling.org/results/Romania/
                    Te rog spune-ne dacă „duduile de la Litere” din SUA sunt în aceeași ligă și dacă Noam Chomsky la 88 de ani ar fi bun la HR în RO sau dacă ar fi fost bun la 25 de ani? Mă opresc aici că simt cum îmi iese naționalismul prin degete! :)

      • Mike B - 16.03.2017 la 6:59 pm

        @Florin,
        Ma gindeam ca felul nostru de a comunica pe acest blog nu este contemporan :) ))
        Acuma se comunica in propozitii, nu in fraze. Mesajele trebuie spuse in mai putin de 2 minute.
        Asta vezi de la dezbaterile la presedentia Statelor Unite, unde se intreaba “Spuneti, in 2 minute, ce prognoza dati despre evolutia economica a Asiei in secolul 21!?” pina la cum comunica tinerii ( genul Domnului a carui text l-a postat GB).
        Comunicate gen Tweet :) ))

        • Florin - 16.03.2017 la 10:50 pm

          Mike, am scris cam lung zilele astea ca am timp liber :) Dar si mie mi se spune de multe ori ca am o comunicare cam detaliata/stufoasa. Fac parte din generatia care in liceu inca se mai plimba prin parc si suna fetele pe tel fix, si ca sa tina vrajeala trebuia sa ai textele la purtator. Nu era cu emoticoane, Facebook, Tweeter, Instagram :) Oricum, asa e viitorul. A inceput cu McDonalds, continua cu facebook si vor urma copiii in eprubeta ca maternitatea e time-consuming. Cat despre comunicare detaliata vs comunicare Tweeter, uite un link in care Amza Pellea prevedea Tweeterul : https://www.youtube.com/watch?v=u10geTYVn3I

          • Mike B - 16.03.2017 la 11:42 pm

            Florin, va trebui sa ne obisnuim cu acest gen de comunicare. Cum am invatat, si tu si eu 75% daca nu mai mult, de capul nostru va trebui sa invatam si asta.
            Si e chiar haios.
            Ma uitam la Trump ce efficace i-a facut KO exact pe toti “faisbucii” exact cu stilul respectiv de comunicare. O propozitie repetata de n-ori ca perochetul.
            Tipul e un tip care intelege si psihologia si cunoaste si cum se comunica (“modern” cel putin).
            Eu am investit destul de mult timp, recent, in studiul economiei comportamentale (“behavioral economics”) care este un fel de “stiinta de a “ghida” purcelusul tinindu-l de belciug”.

  14. Radu - 16.03.2017 la 2:38 am

    Chestia amuzanta este ca fetele de la HR tocmai de acest gen de oameni trebuie sa te fereasca.

    Sunt foarte multi oameni care nu stiu sa scrie / vorbeasca corect si care isi imagineaza ca sunt niste super valori.

    De fapt cred ca trebuie sa ne obisnuim sa dam teste la Limba Romana (on-line) matematica simpla (2+x=4) si abia ulterior sa ne vedem face-to-face cu fetele de la HR.

    Voi nu primiti e-mail-uri scrise absolut ciudat ? Eu primesc 2-3 pe zi. Stau si ma intreb cum s-au angajat persoanele respective.

    In realitate un asemenea angajat este “liability” si nu “asset” pentru ca ciudateniile pe care poate sa le faca/gandeasca iti zapacesc orice mediu normal de lucru si in final asta ajunge sa coste mai mult decat ar putea produce el chiar daca este zmeul cu 60% mai productiv.

    Ah si sa nu uit : Zmeu cu 60% mai productiv nu exista . Sau daca exista il sfatuiesc sa demisioneze si sa se apuce de antreprenoriat este mult prea valoros.

    Foarte amuzant. Partea proasta este ca nu a inteles nimic si mai sunt vad si altii.

    Interesanta lectura totusi !

    • George Butunoiu - 16.03.2017 la 7:34 am

      Da, asa este! :) GB

    • Florin - 16.03.2017 la 10:24 am

      Radu,

      Vorbitul si scrisul mai prost nu inseamna automat prostie. Stiu om care conduce o firma la vreo 50 mil euro si o face foarte bine, desi pune cratima aiurea, foloseste “decat” la modul deprimant si nu a intrat in viata lui in teatru, iar la Van Gogh Museum cauta pe Google preturile tablourilor. Evident, nu e mare placere sa lucrezi cu ei, dar nici Trump nu da pe-afara de cultura si e multimilionar si presedinte (poate votat de unii ca si el, dar inca nu-l vad pe unul ca Plesu presedinte in USA si nici nu sunt convins ca ar fi bun).

      La partea cu productivitatea, se aplica principiul dupa care lucreaza romanul: prejudecata, evident urmata de nimic. Nu se poate 60 % ! Americanul ar pune intrebarea : cum ai facut-o ? Intr-o vreme faceam o gluma la interviuri cand eram intrebat despre performante : spuneam ca am crescut vanzarile de 4 ori intr-un an. Cum : nu existase niciun om de vanzari inaintea mea in aria respectiva, iar vanzarile erau la modul pasiv (suna clientul). Am incetat sa mai fac gluma cand am vazut ca dupa raspunsul meu urma doar o privire profund neincrezatoare si nicio intrebare (:

  15. Mike B - 16.03.2017 la 1:06 am

    Uimitor cit de multi sint in Romania care nu mai gasesc nici o satisfactie, decit cea monetara, in meseria lor.
    Citesti printre rinduri, incepind cu scrierile lui George, atita frustrare si sictir!

  16. Mike B - 15.03.2017 la 11:21 pm

    @ George
    E ceva ciudat.
    Chestia e ca in Canada si in Australia nu te infintezi la cules de capsuni, constructii, ingrijiri de persoane in virsta. Aia au un sistem de puncte, verifica diplome, job-urile anteriore etc. Asta vor Americanii sa ia ca inspiratie in viitor.
    Precum zici tu, omul va gasi un job in Canada, se va realiza etc. poate chiar va ajunge in USA caci impozitele sint mai mici si asta conteaza.

    Comentariul meu este ca multa lume in Romania, inclusiv cei din HR, sint victimele unei situatii care nu o inteleg. Sint niste mici pioni in jocurile facute la mii de kilometri.
    Business-ul e business. S-a hotarit undeva ca bugetul din Romania sa fie XEu, unul la contabilitate a calculat ca asta de o rata de profit de Y%, si pionului din Romania I se transmit ordinele.
    Pionul fiind CEO-ul filialei, caci putine firme serioase au puncte vitale in Romania.

    “Fata de la HR” care saraca este “ajutorul adjunct al pionului” din multinationala nu are nici o vina. Nu intelege si nici nu are cum intelege ce face. Saraca se lupta sa isi tina job-ul si sa isi plateasca o ipoteca pentru 3 camere undeva in Bucuresti!

    Ideia este ca amicul acela al tau atit de original are fara indoiala niste competente tehnice, pe care Canadienii le-au evaluat, si va face bine merci in Canada si America numai in virtutea faptului ca va fi intr-o pozitie unde va avea vizibilitate mai buna si prin asta va intelege mai bine.

    • George Butunoiu - 16.03.2017 la 7:36 am

      Da, iti verifica diplomele, CV-ul etc la emigrare, dar nu te verifica si la cap. Fisa medicala certifica ne-patologicul, nu si pre-patologicul. GB

  17. constantin - 15.03.2017 la 10:59 pm

    Lipsa de structura e cea care ma uimeste, in primul rand, la acest domn. Incapacitatea de a transmite un mesaj clar, concis, argumentat. Afectele il sufoca. Mesajele cand ambigue, cand furioase si instabilitatea emootionala mai pot arata si un consum indelung si (nu neaparat) solitar de alcool.
    Ma gandesc cu condescendenta ca avem un caz pierdut, dar o parte din vina o are si scoala romaneasca de inginerie, care a creat iluzia ca succesul e, neaparat, de partea celor care poseda minime priceperi mestesugaresti, adica “stiu meserie”.

  18. C - 15.03.2017 la 10:00 pm

    Retard frustrat. Mă distrează că aveți timp liber pentru ăștia..

    • George Butunoiu - 16.03.2017 la 7:37 am

      Nu e din timpul liber, e din cel de job. GB

      • Florin - 16.03.2017 la 9:03 am

        Deci macar esti platit pt asta :)

  19. Aisha - 15.03.2017 la 9:39 pm

    “Fetele de la HR” sunt in general niste acrituri frustrate, care traiesc cu senzatia ca detin putere absoluta asupra canditatului din fata lor si se comporta ca atare. NU EXISTA profesioniste, femei, in HR, pentru ca le copleseste propria importanta si uita de ce se afla de fapt acolo. E un domeniu in care barbatii exceleaza, fix din motivul asta, pentru ca pot mai departe de mania grandorii.
    In plus, orice intelect de coafeza care a facut facultatea de psihologie pentru ca ‘e cool sa citesti mintile oamenilor’ se poticneste iremediabil daca e scos din parametrii stabiliti de fisa postului: atat poate. (Sunt foarte rare cazurile de femei cu vocatie de recrutor sau de talent management.) Ce e grav, e ca insista: sapa mai adanc in lipsa de talent si vocatie si urmeaza cursuri de formatori, terapeuti etc. Le valideaza dimensiunea propriei importante (artificiala si inchipuita) si cam atat.

    • George Butunoiu - 16.03.2017 la 7:39 am

      Si atunci de ce le angajeaza managerii de firme? Nu-si dau seama, cumva? Sau nu le pasa daca fetele astea fac rau firmei cu actiunile, sau chiar cu prezenta lor? GB

      • Virgil - 16.03.2017 la 9:34 am

        Subscriu !

      • Roxana - 16.03.2017 la 12:30 pm

        Si nu doar ca le angajeaza, ci se si consulta cu ele in luarea deciziei de angajare a unui candidat

  20. ria - 15.03.2017 la 9:23 pm

    După tumultul din scrisul lui omul pare ajuns la limita frustrării, sau a nebuniei… și are dreptate. Pe de altă parte mă amuză naziștii gramaticii, care au impresia că dacă nu știi să pui liniuța la „ia” ești un retard iremediabil și habar n-ai să schimbi două bujii.

    Și totuși, de unde a apărut mentalitatea asta că dacă schimbi des locurile de muncă ești un ratat care nu poate „sta” mult timp într-un loc? De unde prejudecățile astea că dacă ai trecut de 38 de ani ești bătrân și nu mai poți schimba domeniul de activitate? Omul învață și se adaptează în funcție de piață, de ce ar sta pe un salariu care îl nemulțumește când se poate mai mult, ne asigură cumva cineva vreo pensie facultativă grasă la bătrânețe și nu știm noi? Exact ca pe autorul articolului și pe mine mă scârbesc eiciarijdii, care de cele mai multe ori se dovedesc mai ipocriți decât angajatorul și când am citit că are 43 de ani și a ajuns să se angajeze în străinătate nu mi-am dorit decât să nu ieșim din UE în următorul an, îmi mai trebuie un an de experiență demonstrabilă pentru a-mi găsi un job în domeniul meu acolo. Dacă aici suntem „bătrâni” (mie așa mi s-a spus la un interviu, aveam 38 de ani atunci :D ), și „dincolo” încă mai putem produce, de ce n-am face-o…

    • Mike B - 16.03.2017 la 9:12 am

      Vezi “ria” la tine vad o gindire ca in Occident.
      Ce ma intereseaza liniutele si ghilimelele …sintem in era telefonului si a vorbitului care se tranfera in text !
      Ce ma intereseaza daca unul are 50+ daca imi face ce am nevoie. Poate chiar este o persoana cu o gramada de experienta care poate sa ii coach pe niste tineri cu citiva ani de experienta.

      • Florin - 16.03.2017 la 11:11 am

        Mike, de-asta in RO intelectualii nu au reusit niciodata si nu vor reusi vreodata sa reformeze tara (cu mici exceptii gen Spiru Haret si inca unu-doi). Lor le pute tot ce nu are legatura cu Heidegger, Plinius cel Batran si establishmentul de varza de Bruxelles. In opinia lor reforma incepe cu impuscarea “celor fara dinti” care dau cu bidineaua, schimba bujii si golesc plosca la spital. Nu poti sa-l lasi pe Heidegger singur la biblioteca si sa te duci la Cuca Macaii sa le spui la aia cum e de fapt cu lumea asta. Reforma va fi gata cand nea Vasile o sa puna corect cratima cand scrie pe telefon “baga-mi-as …”; dupa asta o sa-ti spuna ca nu se pot schimba bujiile si iti trebuie un motor nou !

        • Mike B - 16.03.2017 la 8:57 pm

          Nu e oare valabil pentru toate elitele, peste tot? Au reformat elitele vre-o tara in ultimii 100 de ani?
          Interesant este cit de mult le place unora, cum e George, sa eticheteze pe anumiti in “elite” si interesant este cum incepe sa se simta, in US, in Europa, in Orient, o contrareactie impotriva elitelor.

      • ria - 16.03.2017 la 12:02 pm

        Uite cel mai recent exemplu, campania SIE: angajăm neapărat patrioți, profesioniști, bla, bla. De ce patrioți: generațiile tinere nu mai sunt patrioți, dar noi angajăm doar până la 35 de ani… Chiar așa, un traducător, un it-ist dacă a depășit 40 gata, e rebut! Nu ar fi mai simplu să îi oblige pe cei care lucrează acolo să își mențină condiția fizică în niște limite, indiferent de vârstă? Și poți sa angajezi câți patrioți vrei. Ăia nu au nevoie acolo doar de agenți operativi, sunt mulți cei din spatele biroului care ar trebui să fie patrioți, dar nah…

        • Florin - 16.03.2017 la 1:07 pm

          Ria, exemplul nu e cel mai fericit: SIE nu e nici pe departe vreo institutie care sa stie ce inseamna performanta, profesionist, samd. E doar o alta institutie a statului roman. Acum, e drept ca si partea cu patriotul vine din tenebrele institutiei. Le place sa pozeze in asta, asa cum le place si celor din armata. Am doua rude care lucreaza in armata si stiu multe povesti despre cum sunt instruiti sa vorbeasca pe la interviuri dupa ce se intorc din misiuni externe : “indeplinirea obligatiilor internationale ale RO”, “sprijinul acordat partenerilor din pactul transatlantic”, etc. In fond oamenii s-au dus pentru 3000 euro/luna diurna de front. E drept, isi risca viata, dar aia fac si aia care conduc tiruri pe soselele de rahat ale patriei si romancele violate prin Sicilia la cules de portocale. Fara diurna de front s-a dus dracului patriotismul. CIA si MI6 recruteaza pe criterii de gandire neconventionala, spirit de aventura, etc. exact cum ar recruta o corporatie care activeaza intr-um mediu cu risc ridicat (pt operativi; ceilalti sunt ca orice servicii de suport). Crezi ca o institutie a statului roman poate gandi ca o corporatie ? British Army are cont de Linkedin si sunt al dracului de eficienti si spectaculosi. Pentru distractia ta, suna la telefonul de la serviciul recrutari al armatei RO, sa vezi distractie !

          • ria - 16.03.2017 la 1:55 pm

            nu mersi, am depășit vârsta de 35 ;) , cred că am mai mare noroc la British Army :D – iar SIE chiar dacă e instituția statului se consideră, totuși, crema cremelor, dar plătește slab față de piața liber (pe IT de exemplu), probabil că la ei „patriot” înseamnă fraier care muncește pe 3 lei, de altfel ca la privat, unde „stabil” (minim 2 ani într-un job) înseamnă același lucru: fraier care acceptă un salariu de mizerie și se plafonează profesional

  21. Mike B - 15.03.2017 la 8:27 pm

    Numai trecind privirea peste postarea lui George se poate zice:
    1. exista o discrepanta intre mesajul lui George care pare a fi de pe pozitia “fetelor de la HR” si pozele pe care le posteaza.
    “Cognitive disonance” care arata ca profund ceva nu este sincronizat.

    2. daca individul a ajuns in Canada inseamna ca a avut o educatie si un job in Romania care l-a calificat. Precum spunea presedintele USA, Donald J Trump, in discursul sau inaugural in fata camerelor Congresului USA, Canada are un sistem de imigrare bazat pe puncte de merit ( calificare, experienta verificabil, virsta etc.)

    3. postarile individului, daca sint reale, lasa sa se vada anumite aspecte psihopatice. Conform mai multor studii recente ( a se vedea interviuri cu Noam Chomski) individul are atribute care l-ar califica ca manager.

    Cred ca nu comentariile pe care George le asteapta cu atita nerabdare l-ar ajuta pe George ci o anumita detasare si examinare “la rece” a situatiei. Detasat.

    :) :) :)

  22. gabriel - 15.03.2017 la 8:03 pm

    omu e direct dar are mare dreptate lucrez in vanzari imobiliare firma mea singur cuc si va spun sincer ce tipologi de oameni sunt acesti oameni din multinationale procent imens peste 75% va dat I cu capu de pereti falsi perfizi lingusitori autostiutori pin de infatuare alesi unul si unul dupa sprancene

    de catre cine ? de catre LA FEL ACEIAS OAMENI IN HR DE DOI LEI intrat I pe pile cocotati in posturi lingusitori nu pe munca corecta palmares never
    trist dar sunt extrem de putini oameni de calitate care au ramas si sunt cu adevarat profesionisti in ceea ce fac

    • George Butunoiu - 16.03.2017 la 7:43 am

      Da, poate, dar oamenii aceia de la multinationale, asa plini de infatuare cum sunt, impreuna cu fetele lor de la HR, fac marile businessuri si marile profituri. GB

      • Capitalist - 16.03.2017 la 1:55 pm

        Cine fac profiturile? Aia care au inventat solutia in occident, CEO de Romania e doar un marunt beneficiar al unei retete aduse din occident. Am vazut zeci de Contry Manageri, CEO samd de mari sucursale de multinationale care plecati de acolo nu au fost capabili sa puna pe picioare proriile afaceri cand au incercat. Nu neg totusi o ierhie corecta in acele organizatii dar pare o ierarhizare a incompetentilor. Asta si explica, in mare parte, foarte scazuta productivitate a RO.

  23. E bolnav omu' - 15.03.2017 la 4:17 pm

    George,

    omul asta are nevoie de ajutor urgent!
    daca se mai intalneste cu inca un esec acolo se prea poate sa clacheze.

    nu e de gluma cu asta, este excat in situatia celui de pe strada din Floreasca
    caruia i-ai dat niste bani …

    e tragic ce se intampla cu oamenii astia …

    au mare nevoie de ajutor
    si acolo, in Canada, au ajutor de specialitate pentru cazurile astea
    din cauza asta se merge la psiholog, sa te recupereze din starea asta, sa te echilibreze

    cu toate ca la acest personaj imi pare putin tarziu …

  24. Observator - 15.03.2017 la 4:05 pm

    Ce de țâțe are aia, domnule!

    • Liz Pe$htin Peshin - 15.03.2017 la 5:10 pm

      va lesina…nu o provoca

  25. Codrut - 15.03.2017 la 1:36 pm

    Nu e de neinteles ce ce spune domnul suparat. Cred ca e expresia frustrarii ca nu a reusit sa fie apreciat in tara lui ce catre cei care il puteau ajuta la un moment dat. Cert este ca la noi utilul se imbina cu placutul uneori iar pentru un patron de firma de HR e explicabil sa angajeze fete pe tot felul de criterii. Asa ca unele din cele care fac cariera in HR isi fac treaba dupa cum mai aude la altii, dupa cum i se spune, mai ca pe la noi. Sper sa nu fie valabil pentru toate firmele de HR chestia asta.

  26. Florin - 15.03.2017 la 1:25 pm

    Pe de alta parte, nici HRul nu sta bine in Ro, mai ales la multinationale. Va povestesc un caz de acum cateva luni. Primesc un mesaj pe Linkedin de la “HR Business Partner” al unei multinationale nemtesti cu afaceri grele in RO. Era interesata de o intalnire pentru a discuta despre un job la ei: International Distribution. Pt mine Business Partner inseamna ca macar o data pe saptamana bei o cafea dimineata cu boardul, daca nu chiar un pranz. Din profilul Linkedin al HRitei rezulta ca terminase masterul cu 2 ani inainte , deci am preuspus ca avea 24-25 de ani, ceea ce s-a confirmat, si in consecinta nu cred ca vazuse un membru al boardului la fata, dar la generatia millennials dau bine titlurile tari (si sincer ma doare pentru ei sa-i vad pe unii cum se lasa prostiti). Dat fiind ca aveam timp si din cand in cand imi plac experientele care implica psihologie, am acceptat. Am plecat din start stiind ce urmeaza: o discutie care nu va avea legatura cu partea de analize de piata si chestii tehnice, asa cum am si considerat normal. Si dupa o ora de discutii bazate pe lucruri care trebuaiau sa-mi dezvaluie personalitatea, am plecat cu un gust amar: nu am avut nicun moment senzatia ca si-a facut treaba ca lumea. Dupa 2 saptamani am fost invitat la o discutie cu “cineva de mai sus de la HR” , si intreband care va fi subiectul discutiei am aflat ca vom relua mare parte din ceea ce deja discutasem cu HR Business Partner: era nevoie de clarificari, dar de multe clarificari se pare. Pentru ca asta fusese tot jocul meu: sa vad cat poate sa inteleaga. Si se pare ca nu a inteles mult, dupa cum a rezultat din discutia telefonica cu “HRul mare”, care e drept a fost mult mai profi, a clarificat rapid ce era de clarificat si m-a invitat la o big meeting, pe care am declinat-o ca nu ma interesa. Si atunci pun intrebarea: un om la 24-25 de ani, cu putina experienta profesionala ca HR, si mai ales putina experienta de viata (cat de multe poti invata in liceu si facultate despre viata ?), poate sa evalueze corect personalitatea si caracterul unuia care are 20 de ani de business in spate si de doua ori pe atata de viata ? Ajung cursurile de psihologie, trainingurile si chestionarele de HR ca sa nu te lasi pacalit de unul care are propria agenda pt jobul ala ? Ajung astea ca sa nu ratezi o afacere buna pentru firma ? Poate e ok la un HR care recruteaza vanzatori la supermarket, dar ce faci cand esti HR Business Partner la multinationala si vrei sa-l “scanezi” pe unul care a facut si el toate trainingurile posibile, le-a aplicat in practica si a mai si vazut la greu cum se intampla in lumea reala ? Poate ca dupa prima intalnire ar fi urmat altele cu profesionisti adevarati, dar de ce sa risti : pe de-o parte sa le consumi timpul alora mari de la HR cu unul care te-a dus de nas, pe de alta parte sa pierzi pe unul care poate nu vrea sa mearga mai departe ca prima impresie despre firma a fost proasta. Nu e mai simplu sa abordezi din start recrutarea mult mai elaborat ? Daca m-as fi intalnit din start cu “HR mare” as fi avut cu totul alta impresie, asta e clar, pentru ca a pus exact intrebarile care trebuie, cand si cum trebuie. A stiut si sa-mi ridice la fileu, si sa-mi serveasca cu reverul atunci cand situatia a impus-o.

    • Dorina - 15.03.2017 la 3:14 pm

      Florin, banii fiind la ei, joci după regulile lor. Dacă ei vor să trimită un copil să te intervieveze și tu cauți un job, accepți. Când erai elev niciodată nu ai fost mai spontan/inteligent decât un profesor al tău astfel încât să-l încurci, să nu știe ce să răspundă, să-l lași fără replică? Și ce știai și tu la vârsta aia?
      La urma urmei scopul unei firme este să facă profit și văd că multinaționalele fac aici în RO, cu proastele tinerele de la HR și cu proștii de manageri. Înțeleg că totuși păpușa de la HR, așa necoaptă cum era, te-a apreciat corect și te-a recomandat mai sus pentru angajare, cu tot „jocul” tău, dincolo de care a văzut că poți fi bun pentru job. Totuși nu te duseseși la un psihiatru să te evalueze, nu ți-a descoperit jocul și ți-a dat tratament greșit.

      • Florin - 15.03.2017 la 4:50 pm

        Dorina, chestia cu “banii la ei, regulile lor” e relativa, e raportata la situatia de moment. Nu eu m-am dus la ei, ei au venit la mine sa-mi vanda. Cand te duci la client sa vinzi iti faci temele (nu am trimis niciodata un sales cu experienta putina sa negocieze un contract complicat, unde stiam ca negociatorul e de meserie). Nu am o problema cu tinerii, am avut si eu 25 de ani si stiu cum e (imi place partea de mentorat/coaching la nebunie). Eu am o problema cu cei care conduc Dep HR acolo (si de unde lucrez acum, ca si aici sunt probleme, dar de alt fel; si sunt britanici !), pt ca procedurizeaza procesul de recrutare mai mult decat e necesar (ulterior am aflat ca aia e procedura: primul contact e cu un junior-cu titlu imperial- indeferent de pozitie !?) si pentru ca strategia lor in cazul asta a fost gresita din start: chiar si daca ma interesa jobul, as fi avut rezerve serioase dupa prima intalnire pt ca am considerat gresita strategia lor (parerea mea de client ! ). Domeniul e de nisa, nu se gasesc multi specialisti, dureaza formarea, ei voiau rezultate rapide, iar pentru asta aveau nevoie de experienta unuia ca mine si de reteaua de distributie la care eu aveam acces. Nu ca sunt vreun unicat pe lume ! :) Au gasit pe altul pana la urma, ce-i drept nu din industrie, ci conex. Daca isi faceau temele intelegeau situatia pozitiei pt care recrutau si abordau lucrurile altfel, mai specializat, altfel am ramas cu senzatia de vanzare de supermarket. De aici si impresia proasta: asa va fi si mai departe cu clientii, cu distributia, etc. ? Asta in conditiile in care tipul de business se bazeaza mult pe solutia personalizata oferita clientului. Nu m-am simtit ofensat de faptul ca m-am intalnit cu d-ra, a fost o prezenta extrem de agreabila si intelectual si fizic. Problema mea a fost : de ce strategia lor a fost aceasta, de a culege informatii printr-un “receptor” neexperimentat ? Strategie confirmata ca gresita de ceea ce a urmat (si de pozitia companiei in piata in care activez eu, as spune: cunosc partial echipa lor de vanzari si nu m-au impresionat). Recomandarea d-rei de la HR catre varf s-a facut pt ca trebuia sa raporteze situatia mai departe pt fiecare candidat. Si acolo sefilor ei li s-a rupt filmul, ca nu vedeau “the all picture”.

        Inchipuie-ti multinationala asta apeland la GB sa-i propuna un job de HR Director si trimitand la intalnirea cu GB pe d-ra cu care m-am intalnit eu, d-ra care sa-l ia pe GB la nivelul “Si acum, d-le Butunoiu, sa discutam despre personalitatea si abilitatile dvs. sa vedem daca va potriviti cu tipologia multinationalei” (evident exagerez). Am dubii ca GB va aprecia strategia dpdv profesional: poate d-ra sa-i faca un portret fidel unuia care cu asta se ocupa (jocul cu “scanatul” oamenilor ) ?

        Cat priveste multinationalele care fac profit aici, e mult de discutat pe tema asta. Multe nu ar face profit la nivelul la care fac daca ar trebui sa respecte regulile UE asa cum o fac in Germania, Austria sau aiurea. Ia cazul Schweighofer: nu si-ar permite veci sa faca in Austria ce fac aici. Asta pt ca acolo regulile jocului sunt reguli, si mai ales arbitrii sunt arbitrii. La fel a fost cazul Nokia (in Finlanda sau la Bochum nu-si permiteau un tratament al muncitorilor ca la Jucu). Nu o sa vezi la Carrefour in Franta fructe si legume in starea in care le vezi de multe ori in Romania. Am un VW din ala din loturile cu probleme la emisii; nu m-a sunat nimeni de la distribuitorul VW sa-mi spuna ce si cum, in schimb stiu vreo 5 nemti, 3 austrieci si o duzina de britanici sunati de distribuitor si care a cerut scuze in numele VW. Exemplele pot continua, ideea este ca managerii cu care multinationalele fac astazi profit aici nu cred ca vor face profit si maine daca regulile vor fi cele din Germania sau UK.

  27. Florin - 15.03.2017 la 12:44 pm

    Inainte de a fi inginer, finantist sau HRist , oricine e om. Om cu o personalitate, cu un caracter, cu bune si rele. Toata partea profesionala se construieste pe cea umana. Sunt rare cazurile/joburile in care partea profesionala sa compenseze partea umana (asta e valabil inclusiv in medicina, evident in lumea normala, nu in bantustanul numit Min Sanatatii RO; daca unii din “marii zei” ai medicinei RO s-ar comporta cum se comporta unii, in Germania sau Anglia ar zbura imediat, cat sunt ei de mari medicinisti – asta pt ca societatea de-acolo nu accepta). La noi societatea tinde sa accepte lucruri care in lumea civilizata sunt considerate derapaje. De-asta munca uni HRist in Romania poate fi mai dificila decat afara , pt ca trebuie sa inteleaga care si cat din derapajele alea pot fi acceptate pt un potential angajat pt ca firma-client sa poata sa faca treaba in piata de aici (care poate sa ceara derapaje prin cultura ei !!). De exemplu, in Suedia sau UK un om cu atitudine de bullying e destul de rapid indepartat, in Romania, in anumite industrii e considerat un om de succes, mai ales in vanzari (pt ca Romania are o societate agresiva).

    Pe de alta parte, recrutarea nu e un process despre echitate, fair-play, sanse egale si alte prostii. E despre cineva (candidat sau companie), care vrea sa vanda sau sa cumpere ceva (forta de munca sau un job). Iar procesul se face mai mult sau mai putin bine (sau rau pentru altii), exact asa cum se face orice vanzare-cumparare (unele multinationale au buyeri super buni, altele niste catastrofe, unii dintre noi stim sa gasim casa si masina care ne trebuie la pretul corect, altii ne luam case care nu ne trebuie si nu le putem plati; sau masini la care nu avem bani de benzina ca inghit ca avionul). In final, e vorba despre natura umana si decizii.

  28. carcotasu' - 15.03.2017 la 11:42 am

    Frustrare mare, limba romana mica :) Multe adevaruri triste, putini cei care inteleg, si mai putini cei carora le pasa, sau pot face ceva! In rest…este bine!?

    • carcotasu' - 15.03.2017 la 11:47 am

      Apropos, cata lume care a fost la “interviuri” pentru posturi de management, si a avut senzatia ca persoana de la HR cauta sa cumpere sampanie frantuzeasca, dar avea buget, si gusturi, de vin neambuteliat vandut pe marginea unui DN?

      • Florin - 15.03.2017 la 5:02 pm

        Mi s-a intamplat mie, am fost la un interviu la Lugera pentru un post de CEO al unei divizii noi create dintr-o multinationala prezenta in Romania. Baiatul respectiv m-a tratat ca pe un student proaspat iesit din facultate, eu l-am descusut pana am clarificat cine era angajatorul, apoi cand mi-a spus ca urmatoarea etapa este un test psihologic online standard pentru toti cei care vin la Lugera, l-am intrebat daca este convins ca asta e valabil si pentru un candidat de CEO care are deja 10 ani experienta in alte multinationale. Cand mi-a spus foarte serios ca asa e procedura, l-am luat putin la misto si i-am spus ca n-are rost sa continuam daca nu trecem rapid la un interviu cu o persoana mai senioara din organizatia lui. Acolo s-a rupt discutia, m-a mai sunat dupa cateva luni cu o oferta de job de tot rasul si l-am pus la ignore.

        • Florin - 15.03.2017 la 5:15 pm

          Daca discutai cu un senior din Lugera sau cu un CEO de la HQ potentialului angajator si-ti spuneau ca trebuie sa dai testul ca sa continuati discutia, il dadeai ?

      • Carmen - 16.03.2017 la 10:16 am

        Pentru carcotasu’
        Nu am avut senzatia. Tipa de la o multinatinala ( director hr la o mare companie din domeniul alimentar ) a venit cu cafeaua fara sa ma intrebe sau sa imi ofere si mie, nu imi citise curriculum vitae, era clar. Am atacat-o frontal si zambind pe partea de legislatie si bineinteles nu am primit vreun raspuns.

  29. Carmen - 15.03.2017 la 10:54 am

    Buna ziua, Romania!

    Am citit “citirea” domnului mentionat. Ceea ce nu a priceput dumnealui este urmatorul fapt: ADAPTAREA ESTE CEA MAI INALTA FORMA DE INTELIGENTA! In al doilea rand, lupta cea mai crancena, dura, la unii oameni de lunga durata, la putini de scurta durata, este cea cu noi insine! Ce ar mai trebui sa invete domnul este “pasul bebelusului”. Ce inseamna asta? Bebelusul cade de nenumarate ori pana incepe sa mearga. Dar este doar o etapa, prima, si pentru cine cunoaste, face parte din prima chakra. In fine revenind la “pitzi” de la hr, intr-un fel are dreptate. Aceasta “tipa” uneori nu are habar de ceea ce recruteaza. Cum poate o fata de 25 de ani sa evalueze un om? Nu mai vorbim de un specialist pe un domeniu. Prin inteligenta emotiona sau printr-o schema? In maxim 10 secunde scanam un om, asta e clar pentru cunoscatori. Mentionez ca detin toate competentele pe resurse umane: legislatia si salarizare la nivel de 10. Recrutare pentru multe pozitii. Am recrutat in functie de profilul pe care mi l-au creionat anumiti angajatori. Si totusi, acum caut un job ( nu sunt interesata de multinationale ). Inainte de a merge la un interviu ma interesez daca participa si directorul general la interviu. Daca nu participa, nu ma prezint. Discutia e ampla, aceasta arie face parte din viata mea. O mare vanatoare de talente a fost sefa mea la o firma mica in urma cu ceva ani. Acesta vanatoare cu fata rotunda si tunsa periuta e o mare nulitate in domeniu. Plecand de acolo, i-am prezentat o “notificare” de preaviz pe care nu a dorit sa o aprobe :) )). Nu facea diferenta intre notificare si cerere desi avea un salariu de 2000 euro la vremea respectiva. Actele le-am primit cu incheiere de contract de 55 lit. b). Eroare! Nu intelesese nimic. Mentionez ca dumneaei consilia managementul si salariatii dupa ce ii lamuream eu problemele in scris. Eroare de interpretare din partea ei. Acum e acolo, nu stiu ce vaneaza, nu sunt interesata de curca vecinului. Problema este ca eu caut un job si sunt intervievata de fete fara experienta. Ce diagnostic imi pot ele pune? Cum pot trece eu acest prag?

    • Adrian Ion - 15.03.2017 la 11:42 am

      Buna Carmen.
      Raspunsul la ultima ta intrebare, daca-mi permiti sugestia, cred ca e in legatura tocmai cu faptul ca esti o profesionista in domeniu. Ce intrebari ai putea primi la un interviu la care sa nu cunosti deja raspunsul dorit? :)
      Pune-te in mintea interviatorului. In loc sa te gandesti la ceeace tu ai nevoie, gandeste-te la ceeace interlocutorul tau asteapta. Dintre toti cei de pe aici, tie ar trebui sa-ti fie cel mai usor.
      Succese maxime pe mai departe!

      • Carmen - 16.03.2017 la 9:53 am

        In urma cu doua saptamani interviu la o firma la care mi-ar fi placut sa ajung: manager hr, director general si director economic. Postul vacant: inspector de resurse umane ce veleitati de manager hr. Interviu de 100 min. Manager hr m-a intrebat ce contine dosarul de personal si atat. Director economic mi-a spus ca nu prea seman cu poza ( poza facuta cu fix un an urma, am slabit putin intre timp ). Discutia s-a derulat cu directorul general. A umplut doua pagini. Acum imi pare rau i-am dat cateva solutii GRATIS. Solutii si beneficii pentru angajator. merg inainte, cu “pasii bebelusului”.

        • Carmen - 16.03.2017 la 10:05 am

          Buna Adrian Ion.
          Raspunsul de la ora 9:53 am este pentru tine. Empatia dintre “pitzi” de la hr si interlocutor este foarte importanta. ” Ele” o numesc chimie :) )). Deci fiecare se poate transforma in functie de recrutor? In momentul ala cand stii ca ai facturi de plata, cand stii ca absolut nimeni nu vine sa te ridice ci trebuie sa faci singur asta, trebuie sa pari senin, zambitor, cu o tinuta perfecta, cu manechiura perfecta si sa o impresionezi. Cand te alearga facturile trebuie sa o cuceresti “pe o ea”. Cand stii ca nu a fost vointa ta sa pleci dintr-un loc in care administratora pusa pe scaun de un actionar aduce in locul tau pe verisoara sa. Si la 3 zile esti chemat sa faci o concediere pentru un sef de departament destept care va fi inlocuit cu un prieten. Si uite asa am intrat intr-un lant al slabiciunilor dar continui cu “pasii bebelusului”.

          • Adrian Ion - 16.03.2017 la 10:34 am

            Neata Carmen.
            Nimic din raspunsul tau nu descrie un lant al “slabiciunilor” :) Ci unul al determinarii!
            Si nu vad un”bebelus” ci un adult responsabil. Primul n-ar putea sa-si plateasca facturile :)
            Continua in aceasta directie. Sunt sigur ca vei avea succes!

            Mi-a spus cineva odata ca nu traim ca sa muncim, ci muncim ca sa traim. Daca job-ul oferit te ajuta sa traiesti…pune mana pe el. Daca nu, nu! Orice alta socoteala nu face dacat sa intretina un nivel de insatisfactie. Mai bine profesionist (=satisfacut) decat nefericit :)

            Iti doresc numai bine pe mai departe!

          • Adrian Ion - 16.03.2017 la 10:49 am

            Buna din nou.
            Pentru ca raspunsul de mai sus sa nu-ti para nepoliticos de apropiat, il completez astfel: facem parte din acceasi generatie. Defapt iti depasesc varsta cu cativa anisori :) . Ma detasez in campion la kilograme iar genele le impart cu un frate geaman.
            Si din nou toate bune sa-ti fie!

    • Dorina - 15.03.2017 la 1:25 pm

      Carmen, ce facultate ai absolvit și ce vârstă ai? Mulțumesc.

      • Carmen - 16.03.2017 la 10:11 am

        Buna Dorina.
        Am absolvit psihologia si am competentele, diplomele si experienta pe partea prost platita din hr, adica legislatia muncii, salarizare, CCM, administrare, proceduri de lucru. Adica mii de acte si sute de chichite. Am derulat si proiecte de recrutare destule…
        Am 48 de ani, 1,60 inaltime, 52 kg si o gena buna, cred cateodata.

        • Dorina - 16.03.2017 la 12:15 pm

          Mulțumesc pentru răspuns. Psihologia nu a existat între 1977 și 1990. Ai început altă facultate după liceu, în 1987-1988 și te-ai reprofilat sau te-ai angajat după liceu imediat?
          Ești sigură pe tine; de ce nu-ți faci un PFA/SRL în domeniu să lucrezi cu firme mai mici care nu au departament propriu de HR. Dacă ai sau îți iei și autorizare SSM, deșeuri, PSI etc. cred că găsești clienți cu puțini angajați pe care să-i ferești de amenzile enorme. Mai ales că la 48 de ani inspiri încredere. Știu din proprie experiență :)
          Și așa scapi de „piți” de la HR și de celelalte neplăceri care ți s-au întâmplat. Înțeleg că locuiești în București unde sunt sute de mii de firme.

          • Carmen - 16.03.2017 la 12:55 pm

            Buna Dorina,
            Eu am deja o firma, un S.R.L. Am contracte cu doua firme mici si cuminti fara fluctuatie de personal. Nici nu ma deranjeaza. La ultimul angajator, am lucrat la sediul clientului pe prestari servicii, fara CIM, 3 ani. Doresc sa ma extind, insa si partea asta implica VANZARE. Partea de PSI si SSM e riscanta pentru mine, nu doresc sa ma implic in asta. Este alte legislatie.
            Ma voi extinde, sper.

    • C - 15.03.2017 la 2:19 pm

      Te-ai gandit vreodata la ce se asteapta angajatorul tau sa te adaptezi? In orice caz daca esti disponibila la ore suplimentare vei gasi ceva de lucru. Succes !

  30. Adrian Ion - 15.03.2017 la 10:07 am

    Buna dimineata in Bucuresti si buna seara prin alte parti :)
    Si cazul descris mai sus si cel descris in articolul anterior sunt exceptii. Imi pare extrem de dificil sa intelegi sau sa explici exceptiile, natura lor exceptionala constand tocmai in neraportarea la vreo regula.
    Dezbatand astfel de cazuri nu facem decat sa intretinem starea patologica a neamului, motivul principal al lipsei de normalitate in viata de zi cu zi. Sunt cazuri pentru spitalul de nebuni daca acceptam ca orgoliul dincolo de un prag critic se transforma in boala.
    Dar si GB are dreptate: cand numarul exceptiilor in baza lui de date creste pe zi ce trece, acestea se transforma in reguli. De unde constanta vietilor noastre din aceste vremuri: anormalitatea! Si nu din cauza bazei de date a lui GB :) Acea e doar o oglinda a societatii romanesti.
    Ce ar fi de facut: pai…cei care ne credem normali, pana la proba contrarie :) , sa ne ocupam de normalitate. Si da, completarea echipelor de HR cu profesionisti ai bolilor de la gat in sus.
    O zi buna sa fie!

  31. Stefan - 15.03.2017 la 9:13 am

    In mare parte tipul are dreptate chiar daca limbajul lasa de dorit. Din pacate lucrurile se indreapta catre acel serial. Din cei 30 de superiori directi pe care i-am avut pana acum doar 5 au fost ceea ce trebuie( au contribuit la dezvoltarea mea ca angajat, au delegat atributii, au contribuit in gasirea de solutii, au format o echipa etc.) Iar partea de HR- Recrutare intradevar lasa de dorit. Logic este ca si coordonatorul direct al acelui post liber sa recruteze iar Hr sa asiste doar. Se doreste in primul rand compatibilitatea angajatului cu echipa. HR nu are acces la aceste informatii, este un factor extern de influenta al echipei. Insa eu personal am constatat ca cea mai profi persoana de la HR a fost aceea care m-a determinat sa fiu eu insumi, si cred ca asta e cel mai important. Un candidat poate fi supus unui stres enorm in cadrul unui interviu deoarece implica propria persoana si viata dar poate rezolva situatiile problema din cadrul jobului fara pic de stres.

  32. Y - 15.03.2017 la 9:11 am

    Persoana are probleme, multe. Are nevoie de ajutor, urgent.
    Odata cu angajatii ce ar fi sa trecem si managerii prin evaluari? De la C-level pana la middle. Sa fie pe bune, nu de genul facem sa fie bine… O sa existe surprize, multe :)
    Vazut CEO…roman… care nu stie sa citeasca un balance sheet si isi distruge/frustreaza oamenii pe capete ptr ca nu intelege notiuni simple(+100M Eur turnover)
    CIPD, SHRM, HRCI pentru printesele de la HR, sa le vedem… Oamenii aia rai care le evalueaza si le pica pe capete cred ca stiu ceva… :)

  33. Mike B - 15.03.2017 la 7:47 am

    N-am citit toata chestia asta, dar numai citind subiectul pot sa spun ca cel mai sanatos este sa ne dam seama in ce an traim !!
    E 2017 si toate chestiile astea cu “fetele de la HR”, “sistemul de HR” etc. etc. sint pe cale sa se schimbe.
    Mai bine ne gindim la retele sociale, LinkedIn, inteligenta artificiala, predictive analytics etc. caci asta e viitorul HR-ului nu “fetele de la HR” sau cum le mai spune George!

  34. Lucian Bitoleanu - 15.03.2017 la 7:00 am

    inca un Eminescu neinteles. George, vad ca in ultima vreme te fascineaza cei dusi cu capul.

    • Carmen - 16.03.2017 la 11:28 am

      Nu stim daca il fascineaza pe G.B. cei mentionati de tine, Lucian Bitoleanu! Cred ca G.B. doreste discutii, pareri, insa numai el stie ce. Nu putem patrunde in mintea oamenilor, asta e clar. G.B. vrea opinii, cauta pulsul! “Cunoasterea inseamna putere”. Iar puterea ce genereaza…. ?

Intrebari si comentarii


five × 2 =