Primele CV-uri ale unor candidati sub 30 de ani pe care nu le mai sterg

Iti place pagina? Recomand-o!

Candidatul digital

Pana acum, cand zaream intr-un CV ca omul are mai putin de 30 de ani, il stergeam, fara sa mai citesc restul. Nu aveam de ce sa-l pastrez, doar asa, ca sa fie corect politic, de vreme ce pentru niciuna dintre pozitiile de top nici nu mi s-a cerut vreodata un astfel de candidat, si nici eu nu aveam de ce sa recomand unul, din proprie initiativa, pentru ca nu credeam ca ar fi potrivit. Sigur, am vazut angajati foarte tineri care au facut treaba buna pe jobul lor, dar e treaba lor cum au ajuns acolo, o firma de executive search nu-si permite sa faca experimente pe banii angajatorului.

Saptamanile trecute am primit o recrutare neobisnuita, cum nu am mai avut pana acum. Si a fost si primul client asiatic de cand fac eu recrutare, adica de foarte mult timp. Vand produse si servicii Hi-tech, de care nu numai ca nu am vazut vreodata, dar despre care credeam ca exista doar in desene animate, cand se vorbea despre ele in vreun articol sau un documentar pe Discovery. Nici acum nu pot sa spun ca stiu exact ce vand, insa ideea cred ca am prins-o bine.

Dar partea cu adevarat interesanta acum vine: vor un director de marketing peste vreo cateva tari, cu Bucurestiul in centru, job important si destul de bine platit. Mi-au spus ei cam ce trebuie sa stie si cum sa fie, si am crezut ca am inteles. Asa se face intotdeauna, angajatorul iti spune ce fel de experienta ar vrea sa aiba candidatul ideal si cum sa fie ca om, ca manager. In cazul multor joburi (directori generali, de vanzari etc.), e mai important cum sa fie decat ce stie, adesea. La altele, cum sunt financiarul sau marketingul, de pilda, e important sa stie multe, chiar daca nu prea-ti place de el.

Nu e de mirare, deci, ca asa am inceput sa caut si eu, nefiind atat de atent pe cat ar fi trebuit la ce-mi explicasera asiaticii – imi dau seama acum, rememorand discutiile. Mi-au sugerat ca trebuie sa fie niste candidati tineri, insa pentru mine tineretea insemna tot cele cu care eram obisnuit, adica energie, optimism, atmosfera, lucruri din acestea… La cata experienta socoteam eu ca trebuie sa aiba candidatul ideal pentru un post de acest nivel, nu-mi iesea nimic sub 40, oricum as fi intors-o. Peste tinerete am trecut repede, mi-am zis ca o sa gasesc si pe la 40 ceva energie, optimism si atmosfera placuta.

Am intrat la banuieli cand am vazut reactia lor la citirea CV-urilor. Cu cat cineva avea mai multa experienta, si cu cat statuse mai mult in acelasi loc, cu atat se speriau mai tare! Nu credeam ca o sa apuc sa vad asta vreodata, de vreme ce, de cand ma stiu, toate reactiile angajatorilor au fost exact pe dos, si asta fara nicio exceptie. Au avut rabdare si mi-au explicat din nou. Cred ca daca as fi fost mai tanar, sau asiatic si eu, sau amandoua la un loc, as fi inteles mai repede, sau poate m-as fi gandit chiar eu singur la asta. Dar nu e cazul…

Mister Butunoiu, ca sa vinzi digital si, mai ales, cel mai digital dintre digitaluri, trebuie sa fii tu insuti digital, in intregime. Trebuie ca digitalul sa fie deja in ADN-ul tau, sa faca parte din viata ta fara ca sa-ti mai dai seama de asta, sa gandesti digital, sa dormi si sa mori digital. Or, daca nu te-ai nascut in mijlocul tehnologiei, daca nu ai crescut digital, inconjurat numai de digital si de digitali, nu prea mai ai cum sa devii unul. Si nici sa-i intelegi pana la capat pe digitali, adica pe clientii nostri, o sa-i consideri niste ciudati, si ei pe tine la fel, si nu vor cumpara de la dumneavoastra… La noi, in Asia, ultima generatie e aproape in intregime digitala, insa gasesti pe cate unii si in generatiile de mai inainte. Si in America sunt, insa mult mai putini. Iar in Europa, si mai putini. Nu stiu cum e in frumoasa dumneavoastra tara, dar din informatiile noastre…

Bine ca nu a cautat si un head-hunter tanar si digital, ca nu as mai fi castigat eu contractul!

Asta da noutate! Sa cauti un director de marketing si sa trebuiasca sa te uiti la cum e, nu la ce stie… De inteles, sa presupunem ca am inteles ce trebuie sa caut. Ramane acum sa vad cum recunosc eu digitalii printre ceilalti. Ce bine ar prinde bine o aplicatie de mobil, niste ochelari, sau un device, ceva, care sa piuie cand e un candidat digital in apropiere…

Intreaba sau comenteaza         (60 comentarii)



  1. Viorel - 10.02.2017 la 5:38 pm

    In blogul precedent ai facut un comentariu:
    George Butunoiu – 19.01.2017 la 1:01 pm
    Le am eu, pastrez absolut tot ce am primit de aproape 20 de ani incoace. Uneori e foarte utile, mai ales in cazurile in care din CV-urile noi dispar joburi care erau in cele vechi sau sunt modificate complet, sa para cu totul altceva… :) GB

    In blogul curent (26.01.2017) incepi prin a spune:
    Pana acum, cand zaream intr-un CV ca omul are mai putin de 30 de ani, il stergeam, fara sa mai citesc restul. Nu aveam de ce sa-l pastrez,

    Afirmatiile se contrazic.
    Cand ai spus adevarul si cand ai mintit?

  2. Cristina - 04.02.2017 la 5:17 pm

    Daca fiul meu avea vreo 15 ani, macar in plus, vi-l recomandam. Vorbeste numai in aplicatii. In plus, stie ce vrea si se tine de capul tau pana ii faci :) )))

  3. Y - 31.01.2017 la 11:36 pm

    Doamnelor, Domnilor,

    Incercati sa priviti lucrurile national, regional, global si sa petreceti timp analizand cauzele, nu efectele. Putin research despre millenials va ajuta atat personal cat si profesional.

    Diffusion of innovations… Voi unde sunteti? ;)

    Succes,

    Y

    • Mike B (aka X) - 01.02.2017 la 9:33 am

      @Y
      “Diffusion of innovation”…maybe “the art of manipulation” …:))

      • Y - 01.02.2017 la 12:22 pm

        @Mike B (aka X)
        The past can project the future.

        In few words, linear growth vs exponential growth.

        Let`s all wake up! We are there!

        Regards,

        Y

        • Mike B - 01.02.2017 la 11:26 pm

          Dear X,
          You are very, very, mistaken.
          Thinking linearly or geometrically it’s simplistic and
          inadequate when talking about society, business and
          Complex Adaptive Systems in general.
          Your thinking implies that the players don’t learn and
          adapt. You are heading for a bitter awakening :) )

          And, by the way I was talking about the adaptation I
          mentioned above, from the perspective of divergent
          interests. To be used more plainly.

          Good luck in the future, dear Y :-)

          • Y - 02.02.2017 la 11:48 pm

            Dear Mike,

            I might be wrong, you might be right, i understood that you are bright.
            But, like my first mentor (foreign of course) used to say … you need to have a better frame if possible with empirical evidence to say that mine is wrong(/mɔərz.ˈlɔː/)

            Fully received what your we`re saying but it`GB`s Blog… u know, let`s keep it clean :)

            Good luck for you also, dear X :)

            Y

            • Mike B - 03.02.2017 la 4:55 am

              Frame….geometrical growth exists, but isn’t it a “tipping point” ?
              Do you know anything that grows geometrically to infinity?

              • Y - 03.02.2017 la 5:42 pm

                I`m going to say rule of thumb so we will not bother GB`s readers.
                If continued, the discussion might go to colonizing other planets etc. :)

  4. Malinescu Marius - 31.01.2017 la 3:38 pm

    Sunt curios cum evoluează tot ansamblul. La 40 de ani mă simt tot mai izolat, dar în egală măsură regăsesc la palierul 18-20 o curiozitate de a înțelege combinată cu furia specifică. Cu digital inclus tot ai nevoie de analiză și interacțiune.
    Azi, o doamnă din Japonia (37) povestea de ce a ales Europa: ai copilărie. De fapt, a ales pentru copila ei de 4 ani ce nu a mai învățat alfabetul japonez la 3 ani. A găsit relaxare și posibilitatea de a lucra cu măsură. Regretă anii de studiu intensiv și lipsa timpului de calitate.
    În paralel nepotul meu de 2 ani, ce vorbește doar păsăreasca lui, a făcut primul apel telefonic. Realizat “în joacă” sau din nimereală însă cu o execuție imitată cu precizie de la cei din jur. Faptul că se joacă cu un smartphone e atât de natural încât nepoții japonezei vor fi tot asiatici.

  5. Petrof Ruxandra - 28.01.2017 la 10:44 am

    Multumesc celor care au scris, am mai invatat si eu azi ceva.

    Cred ca si de data aceasta veti gasi candidati O.K., chiar daca iesiti din zona de confort (am senzatia ca nu este genul de contract cu care sa va simtiti impacat sufleteste).
    Domnia, intuitia, logica si informatiile au succes, deobicei. Nu e periuta, ma apropii cu voiosie de pensie si nu mai vreau nici o “oportunitate in cariera”.

    Dar. asa cum a consemnat cineva inaintea mea, asiaticii “storc de energie”.

    Mult succes !

  6. Mike B - 28.01.2017 la 7:27 am

    Sfat invatat de la un cunoscut, baby boomer, care a uitat atita “digital” citi stiu unii experti contemporani ( a lucrat omul la algoritmii de la captul pachetilor de date care merg in cloud..)

    Luati-va niste casti din alea albe de iPhone sau Samsung!
    Le bagati in urechi si va vedeti de treaba.
    Bineinteles, nu trebuie conectate la ceva care va umfla creierul.
    Dar asa scapati nu numai de stimuli aiurea, dar si de batai de cap de la sot/nevasta, copii….lumea va lasa in pace cind va vede “preocupat digital.”!

  7. Radu Georgescu - 27.01.2017 la 7:58 pm

    George, cred ca produsul pe care il aveti voi este altul decat ce cauta tinerii astia si ei au gresit ca v-au angajat pe voi. Incerci acum sa creezi un produs nou, dar cred ca intelegerea noului produs va impacta puternic cultural compania. Si este posibil sa strici produsul initial. De gestionat cu mare atentie acest proces si de inteles cand apare riscul. Personal cred ca nu puteti livra si superseniori de moda veche si supertineri digitali. Sunt pur si simplu doua businessuri si culturi diferite. Apa si ulei. Bafta!

    • George Butunoiu - 27.01.2017 la 8:11 pm

      Da, asta am spus si eu. Dar nu prea vad sa existe alta/ o solutie la problema asta, in viitorul apropiat. Daca isi deschide cineva acum un business de recrutare pe nisa asta, cu oameni care vin chiar de acolo si inteleg mult mai bine decat mine lumea asta, vor avea prea putin de lucru ca sa fie un business sustenabil. Sa faca si asta, dar sa intre si pe recrutarea clasica, pentru a ajunge la un breakdown, va fi mai greu decat sa se apuce de alt business ca generator de cashflow. Mai vedem… G

    • Mike B - 27.01.2017 la 9:40 pm

      O intrebare @D-ul Georgescu & GB
      Vorbim de “apa si ulei”. Daca produsul final este o experienta digitala sint absolut de acord. Dar ce facem daca digitalul se imbina cu clasicul de moda veche?
      Sa spunem ceva de genul experientei digitale in banking, fintech.
      Banca ramine banca, dar “delivery channels”-urile se schimba uimitor de rapid.
      Putem sa ii separam pe superseniorii de moda veche de supertineri digitali?

      • un domn - 28.01.2017 la 9:11 am

        servus Mike B
        toucheeeeee……de ani de zile spu asta la diversi responsabili din industria bancara…si INCA ei nu inteleg ! (baiul este ca am si solutia….)

  8. Angela Sabaru - 27.01.2017 la 4:04 pm

    Ciprian Gabel

  9. Angela Sabaru - 27.01.2017 la 4:03 pm
  10. Digitali - 27.01.2017 la 1:33 pm

    Am peste 40 de ani, sint manager de vreo 10, inainte am facut consultanta si am fost “subject matter expert”. In astia 10 ani evident am fost pusa si in situatia de a prelua si lucra cu echipe deja formate, dar si cu oameni pe care i-am selectat eu, dupa chipul si asemanarea mea.
    De-a lungul timpului, diferenta de virsta intre mine si subordonatii mei, de voie, de nevoie, a inceput sa creasca. Recent am schimbat locul de munca, si am fost pusa in situatia de a prelua si lucra, intre altii, cu un “digital” de 25 de ani, ‘mostenit’, si cu citiva trainees trimisi de firma mama, intre vreo 22-28 de ani.
    Ce vreau sa spun, on si off topic, este ca simt tot mai mult ca baietii astia doi imi maninca nervii si sanatatea.
    Pe de o parte, sint politicosi, toleranti, plini de elan si bunavointa, au cunostinte IT si digitale foarte bune. Pe de alta, au probleme foarte serioase cu atentia, cu memoria (chiar toata generatia asta sa aiba ADD?), si, in general, cu implicarea in ceea ce fac la locul de munca. Nu stiu sincer ce ii motiveaza, pentru ca nu vad la ei ceea ce pe vremea mea se chema “proactivity”. Executa ce le spui, dar fara tragere de inima, mereu ca intr-o stare de transa, si in general la nivelul minimei rezistente, si de o calitate indoielnica. Eu lucrez in “analytics” si ma inspaiminta faptul ca nu observ la ei ceea ce as numi “pattern recognition”: sarcina asta ar trebui rezolvata in mod similar cu ceea ce am analizat acum 2-3 luni – acelasi gen de problema cu acelasi gen de abordare. Am mereu senzatia ca lucrez cu copii de gradinita, carora trebuie sa le arat a 7-a oara cum sa isi lege sireturile.
    Mi se pare ca au externalizat procesul de gindire catre smartphones si Google Analytics, ei isi doresc doar sa apese butonul care sa le spuna ce sa faca, ce sa gindeasca, cum sa traiasca (de unde si toate aplicatiile cu sugestii cu hashtagul #YOLO).
    Ma grabesc sa spun ca nu vad acelasi modus operandi la cei peste 30 de ani (nu ca 30 de ani ar fi momentul iluminarii, ci probabil anul 1985-1987 o fi marcat o cotitura in scara evolutionismului uman).

    • Mike B - 27.01.2017 la 10:17 pm

      @digitali
      In “analytics”, “predictive modeling”, “optimizations” etc. situatia in care esti tu este foarte des intilnita si in Occident. Trebuie oameni care sa detecteze trenduri sau patern-uri pe care sa le poata transpune in modele.

      De aceia firmele foarte mari fac asta de obicei in India. Poate ca si acolo atention span-ul digitalilor este alterat, dar numarul lor este atit de mare incit poti sa folosesti o politica de “revolving doors” pina gasesti ceea ce ai nevoie.

    • Mike B - 28.01.2017 la 7:18 am

      Daca faci Yoga incearca sa vezi daca nu intilnesti ceva inginere tinere pe acolo care ar fi interesate sa lucreze cu tine. Eu asta i-am pus pe aia de la IT sa faca!
      E un anumit gen de populatie care converge la asa activitate….de obicei au attention span-ul mai lung decit mustele….

    • Petrof Ruxandra - 28.01.2017 la 10:23 am

      Mi-a mers la suflet ceea ce ati scris.

      Zilele trecute calculam concentratii molare cu elevii mei de clasa a X-a.
      Toti au folosit telefonul mobil.

      ” Cat face 1 impartit la 10 ?
      – 1,3
      – 0,8
      ……”

      Unul nu a raspuns corect. Nu blamez pe nimeni. Stim de ce se intampla astfel de lucruri.

      Noroc ca mi-am facut casa si in echipa de constructie nu am avut nici un digital !

      Nu neg valoarea beneficiilor aduse de IT.
      Problema este ca acesti copii nu mai sunt obisnuiti sa-si foloseasca “micile celule cenusii”. Traiesc intr-o lume virtuala. Trista, ca si fetele lor de multe ori.
      Si devin dependenti de aceste “extensii”, extrem de usor de manevrat.

    • Claudiu Jojatu - 28.01.2017 la 11:04 am

      Citesc din ce in ce mai des păreri de acest gen. Și din ce in ce mai mult ajung la concluzia ca este vorba doar de diferența de generații. Multă lume se plânge ca nu ii înțelege pe ăștia mici, ca au attention spanul foarte mic și au memoria proasta, însă mai nimeni nu încearcă sa înțeleagă de ce. Iar răspunsul este unul foarte la îndemâna. Ei sunt crescuți digital. Sunt crescuți cu alte mecanisme de funcționare. La ei nu mai este vorba despre a sti/a invata un milion de lucruri, ci despre a optimiza cât mai mult procesul de căutare a informației, pentru ca au acces la ea “at the figer Tips”. Attention spanul mediu in online este de 30 de secunde. Iar ei cu genul asta de interacțiune au crescut. E normal ca și in offline se pot concentra mai intens pe taskuri scurte.
      Lucrez cu tineri digitali 100% de ceva vreme și va dau cuvântul meu ca dracul nu e atât de drac. Dacă le înțelegem nevoile și mecanismele de funcționare, sunt niște oameni minunați și cu putina îndrumare si empowerment sunt niște asset-uri extraordinare. Dar normal ca reactioneaza defensiv atunci cand simt doar atitudini de acest gen in jurul lor. Pentru ca nu sunt văzuți și validati.
      Just my two cents, din rolul de digital director, care e fix in mijlocul lor.

      • Mike B - 28.01.2017 la 5:50 pm

        Imi place si chiar apreciez comentariul tau, D-le Jojatu.
        As fi curios care este parerea D-voastra in urmatoarea “chestie”.
        Concentrarea este atunci cind mintea se focuseaza asupra unui singur punct.
        Contemplarea este atunci cind mintea cuprinde o anumita sfera de idei ( o problema, ceva ce trebuie cumva “descurcat” etc.) fara a iesi din acel “univers”.
        Problemele se contempleaza. O problema de matematica sau o situatie reala se contempleaza pentru a se gasi o solutie. Nu te concentrezi asupra unui singur punct.
        Cum poti sa eviti evolutii “totally random” gen “knee jerk” ( cind loveste medicul cu “ciocanelul” lui si pleaca membrul aiurea…) cind nu poti contempla o problema pentru ca nu ai nici macar capacitate de concentrare.
        Intreb numai, pentru ca mi-ar folosi sa stiu.

  11. Stoica - 27.01.2017 la 12:05 pm

    Eu m-am intalnit cu aceste concepte in cursul elaborarii lucrarii de doctorat si mi s-au parut la inceput putin exagerate. Insa in timpul cercetarii am intalnit si intervievat persoane de pana in 30 de ani care indeplinesc aceste criterii si chiar si-au dezvoltat propriile afaceri, neincadrându-se in profilul cerut de angajatorii romani.
    Apropo de digitalizarea din Asia, in momentul in care am ajuns in Singapore am inteles despre ce este vorba, de fapt. Acolo, absolut toata lumea, de la copilul care sta in carucior pana la soferul de taxi care avea in jur de 70 de ani aveau cel mai performant smartphone. La intrebarile mele legate de aceasta explozie de tehnologie, acesta mi-a explicat faptul ca smartphonul este foarte util, deoarece in timpul in care nu are clienti isi conduce afacerea online :)
    O idee…http://www.borndigitalbook.com/about.php. The first generation of “Digital Natives” – children who were born into and raised in the digital world – are coming of age, and soon our world will be reshaped in their image. Our economy, our politics, our culture and even the shape of our family life will be forever transformed.

    • Mike B - 27.01.2017 la 9:58 pm

      Fara a incerca sa diminuez importanta si frumusetea digitalului ( …si eu stau in fata ecranelor toata ziua….pina si citi pasi fac aflu digital :) )) ) ma intreb: cit din retorica aceasta despre digital are in spate “specialisti” care incearca sa creeze ecrane de fum?

      Stiti cum e ….. majoritatea specialistilor joaca pe faptul ca piata informatiei este asimetrica. Broker-ul stie mai mult, dealer-ul stie mai mult etc.
      In digital se vorbeste de desintermediere. Dar oare toata retorica asta despre digital nu este o forma de a proiecta ecrane de fum pentru a se face apel la “specialistii digitali”?

  12. Alex - 27.01.2017 la 12:02 pm

    La noi vad ca nu exista firme de head-hunting specializate. Toti “marii” head-hunteri de la noi cred ca pot face de toate. Zic ca Butunoiu nu are ce cauta in nisa aceasta. E prea …dinozaur. Cred ca nisa Butunoiu sunt bancherii pe care ii cunoaste de 20 de ani si odata la cativa ani le face re-shuffle si mai nou politrucii “manageri la stat” unde nici macar nu trebuie sa caute candidati ca ii vin direct pe linie de partid.

    Am de curand un “sef” dotted line, un neamt de 33 de ani, care a ajuns in primii 300 int-o companie de 100.000 de angajati unde lucrez. O capacitate! Sigur daca ar fi ajuns CV ul la Dl. Butunoiu l-ar fi “delete” din start…..

    • Dorina - 27.01.2017 la 12:44 pm

      Alex, fii mai atent, te rog. GB spunea că ștergea CV-urile celor sub 30 de ani. Cum șeful tău are 33 … Dar am și eu doi digitali acasă. Știu că nu-i interesează detaliile. Ei văd doar ansamblul. Niciodată nu aș putea spune despre ei că nu văd pădurea din cauza copacilor. Digitali, desigur!
      Și încă un detaliu: în primii 300 e prea larg. Fii mai specific: 300, 299, 298, 297…? Fără supărare, ești prea sever cu GB.

    • Mike B - 27.01.2017 la 9:52 pm

      Charmul este ca poate sa ajunga in primii 300 la 33 de ani, dar de cele mai multe ori sta pe acea pozitie ….3 ani :) )) Dupa aceia stii directia….:)))
      “Dinozaurii lui Butunoiu” au avut timp sa stea in top cit sa acumuleze….

      • Eusebiu - 27.01.2017 la 10:17 pm

        Cam cate luni?

        • Mike B - 27.01.2017 la 10:19 pm

          Tenure-ul intr-o firma este acuma 4.5 ani si in pozitii de management 2 ani.

          • Eusebiu - 28.01.2017 la 2:02 pm

            La “dinozaurii lui Butunoiu” se scurteaza timpul considerabil.

    • Petrof Ruxandra - 28.01.2017 la 10:53 am

      As avea cateva contra argumente.
      Uitati-va putin pe internet macar la urmatorul nume:

      - Dan Cheroiu

      Domnul Cheroiu a avut o cariera extraordinara si performante recunoscute in firme mari – COCA-COLA, Shell, Lafarge.

      Este printre putinii romani care a ajuns in bordul unei multinationale nr. 1 in lume – ma refer la Lafarge.

      Domnul Butunoiu este cel care l-a recrutat pentru firma Lafarge Romcim, prin anul 2000, daca nu ma insel.

      Un alt exemplu – d-l Ovidiu Toader, care lucreaza pentru General Electric. Tot domnul Butunoiu l-a recrutat pentru Michelin, firma unde a lucrat Ovidiu inainte de GE.

  13. Ellab - 26.01.2017 la 11:01 pm

    Digitalii au 20:26 ani:)

    • Ellab - 26.01.2017 la 11:06 pm

      Este vorba de
      Este vorba de generația Z:)

    • Mike B - 27.01.2017 la 2:33 am

      O intrebare, la care aici in America nu am reusit sa imi raspund.
      Digitalii inteleg ce este in spatele ecranului?
      Ma refer la a intelege logica a tot ceea ce folosesc, de la electromagnetism, arhitectura circuitului integrat pina la repartizarea pachetilor in cloud, trecind prin limbaje si nivelele lor?

      Intreb pentru ca pe de o parte, cu mult timp inainte, cind aveam de-a face cu un inginer de obicei omul intelegea ce face.
      Astazi, am de-a face cu digitali (toti sint digitali, putini sint educati in “computer sciences”), si de multe ori imi smulg parul din cap!
      Cind e vorba de folosit cite o aplicatie e OK, cind e vorba de “heavy duty brain lifting”…. really figuring things out….e jale!

      Ce implica de fapt atributul, sau “titlul asta de noblete” “digital”??
      Ce stie si ce nu stie un “digital”?

      • Laurentiu - 27.01.2017 la 12:14 pm

        De ce trebuie sa inteleaga ce este in spatele ecranului? Rolul digitalului e sa promoveze sau sa foloseasca produsul. Daca e vorba de problem sau service atunci e retur. Eu cred ca digitalul nu are nevoie sa inteleaga componenta in detaliu sau ce e in spatele ecranului….parerea mea…;)

        • Mike B - 27.01.2017 la 9:47 pm

          Pentru ca a folosi un produs “ca chiorul” poate avea cele mai neasteptate consecinte, multe fara retur.
          Hai sa iti dau citeva exemple: Colin Powell si imaginile de pe plaja, Hillary Clinton si e-mail-urile ei, toate discutiile din Statele Unite despre “au fost sau nu au fost “hacked” alegerile”, discutiile “inteligente” din Senatul USA in care personaje cu foarte mare putere intreaba “who knows here this digital stuff” etc. etc.

          Este usor sa spui, Laurentiu, ca nu ai nevoie sa intelegi ce e in spatele ecranului, dar atunci trebuie sa accepti consecintele care pot fi usor de imaginat.

  14. Toni Patrascu - 26.01.2017 la 10:48 pm

    Va sugerez cateva nume care nu stiu daca sunt interesate sa se angajeze, dar care s-ar incadra descrierii asiaticilor: Ciprian Soleriu, Luca Dezmir, Paul Coman.
    O sa le trimit si lor link-ul la acest articol.
    Cu multumiri pentru criticile pe care mi le-ati facut odata si care m-au ajutat.

    • George Butunoiu - 27.01.2017 la 7:42 pm

      Multumesc pentru sugestii! GB

  15. Mike B - 26.01.2017 la 9:49 pm

    Daca deja un segment al populatiei este abrutizat de televizor, telenovele, “mega stiri” despre vedete etc. …. tineti-va bine de o etapa superioare in Romania: abrutizarea digitala!

    Subiecte de filme Si-Fi ca tot se vind alea bine :) ))))

  16. vasi - 26.01.2017 la 8:42 pm

    Suna digital, suna frumos dar cine a avut de a face o data cu asiatici, sufla si in iaurt. Si nu ma refer la asiaticii din bazar ci la cei din multinationale care de obicei storc de energie si de tot ce-i bun un angajat. Vorbesc din experienta. Un european, chir si un umil roman care tace si face, se va adapta foarte greu sau deloc la rigorile lor.

  17. Mike B - 26.01.2017 la 7:59 pm

    Ce e superb de amuzant la asiatici este faptul ca pe de o parte sint, intr-adevar, foarte “digitali”, iar pe alta parte covirsitoarea majoritate a schimbarilor in arhitectura circuitelor integrate provin din cercetarea americana :) )).
    Si productia de circuite integrate de ultima generatie se intimpla in majoritate in USA.

    Yok circuit integrat = yok digital :) ))

  18. Adrian G. - 26.01.2017 la 7:42 pm

    Relativ simplu: banuiesc ca nu aveti in baza de date candidati. Atunci, dati un anunt local cu cerinte “digitale” si urmariti primele 3 caracteristici cerute de asiatici. Restul, e munca grea de a-i separa pe toti nebunii de cei cu potential.
    Succes

    • George Butunoiu - 26.01.2017 la 8:02 pm

      Am dat un anunt, numai ca l-am formulat prost, fiindca nici eu nu intelesesem de la inceput. Acum, ca m-am mai lamurit putin, imi dau seama ca nu stiu cum sa formulez un astfel de anunt. Poate ma lamuresc si cu asta. De fapt, articolul asta ar putea sa fie cel mai bun anunt, la urma urmei, pentru cine se prinde… :) GB

      • Dorina - 26.01.2017 la 8:44 pm

        Da, exact! E cel mai bun anunț articolul cu o observație: e prea lung pentru un digital. Eu cred că un digital nu ajunge să citească până la capăt așa că mai pune deasupra o scurtă introducere, cum era pe vremuri la articolele de ziar „companie asiatică angajează director de marketing digital care să vândă cel mai digital dintre digitaluri, să fie el/ea însuși/însăși digital/ă în întregime, digitalul să fie deja în ADN-ul său, să facă parte din viața sa fără ca să-și mai dea seama de asta, să gândească digital, să doarmă și să trăiască digital.” Și atunci și digitalii și nedigitalii vor citi întreg articolul. Primii să-și ia date din interior, ceilalți să înțeleagă ce naiba vrei. Zic și eu, că doar noi i-am făcut pe digitalii ăștia de-i cauți tu :)

  19. Mike B - 26.01.2017 la 7:37 pm

    Te uiti fie dupa 1) “un ciudat”/digital sau 2) un bun psiholog si actor.
    Dupa aceia determini obiectiv impactul persoanei, bineinteles incercind sa vezi prin ochii asiaticilor.

    Treaba asta “digitala” este foarte interesanta si in majoriate utila,
    Numai ca spre dezamagirea multora digitalul nu functioneaza precum functioneaza creierul ( unde informatia este dizolvata, distribuita si dupa aceia reasamblata…cu toate ca mai nou cu “cloud”-ul incepe sa se apropie, dar numai partea “mecanica”).

    Folosirea digitalului conditioneaza functionarea creierului.
    Stiind cum functioneaza creierul poti folosi tehnologia digitala sa influentezi, si nu numai, oamenii.
    Fara sa stii cum functioneaza creierul folosing tehnologia digtala te “conditionezi” pe tine insuti mai tare.

    Deci cauti fie o persoana conditionata ( stii ce e aia…ciinele lui Pavlov) sau un foarte inteligent psiholog.
    Sansele sa gasesti din prima categorie sint mult mai mari.

    • Mike B - 26.01.2017 la 7:43 pm

      @GB
      Sau mai simplu incerci sa gasesti ceva care seamana cu asiaticii. Acela este candidatul ideal, indiferent de cum este.
      Toate atributele care seamana cu ale asiaticilor vor fi percepute ca atribute pozitive :)
      Daca seamana cu asiaticii care sint “digitali” este si el automat “digital” :) ))

      Sa speram ca stii sa si foloseasca un calculator…..:))))

    • Anonymous - 27.01.2017 la 9:30 am

      Cam ce crezi tu ca e la mare cautare? :)

      • Mike B - 27.01.2017 la 10:12 pm

        Depinde de piata. Unde se fac jocurile cei mai valorosi sint bunii psihologi care inteleg digitalul si conduc echipe care fac “trepadusii” sa danseze pe muzica pe care o pun ei.
        La nivelul de jos, tot felul de personaje care sa faca valuri….”pedleri” cum li se spune.

        • Anonymous - 27.01.2017 la 10:24 pm

          Intrebarea era usor retorica si ironica, la adresa digitalilor , desigur, cei mai buni executanti. Cu spiritul analitic mai putin, de aceea sunt si cautati. :) Nu(-si) pun prea multe semne de intrebare, decat, poate, in ceea ce-i priveste. :)

          • Mike B - 27.01.2017 la 10:41 pm

            De foarte mult timp in lume tot ce se intimpla este gindit, planificat si pus in executie. Nici acuma nu este diferit, numai ca se foloseste din ce in ce mai mult….digitalul.
            Dar ce se va intimpla cu toata masa acea de digitali cind nu mai sint folositori?

  20. Florin J - 26.01.2017 la 7:33 pm

    Domnule Butunoiu, felicitari pentru deschiderea de care dati dovada dupa atatia ani de experienta. E placut sa vezi ca dupa n proiecte implementate de succes nu se instaleaza autosuficienta si inca sunteti deschis la nou, pentru a da clientului candidatul ideal din punctul lui de vedere si nu al dvs. Spor la vanat!

    • George Butunoiu - 26.01.2017 la 7:37 pm

      Nu cred ca sunt asa cum ma descrii. Sunt conservator, ma adaptez doar de nevoie. GB

      • Anonymous - 26.01.2017 la 7:54 pm

        Salut onestitatea ! Dar e de rasfat! :)

  21. Nea Ion - 26.01.2017 la 4:57 pm

    Incearca pe la incubatoarele de afaceri
    E unul si in Bucuresti sponsorizat de Microsoft… se intalnesc oamenii tineri acolo sa-si prezinte proiectele digitale… E interesant, poti intra in contact cu o gramada de idei noi

    • George Butunoiu - 26.01.2017 la 5:04 pm

      OK, ajung acolo, si ce fac mai departe? GB

      • Liviu P - 26.01.2017 la 7:10 pm

        Va schimbati mentalitatea. La nivelul timpurilor in care traim.

        • George Butunoiu - 26.01.2017 la 7:36 pm

          Cred ca o sa ma apuce depresia, mai bine nu… :( GB

      • Nea Ion - 27.01.2017 la 2:46 pm

        Nu o sa te apuce depresia, asta e clar…
        nici nu ti se va schimba mentalitatea asa drastic si brusc

        … o sa intalnesti multi tineri care-si spun povestea intr-un mod cat mai clar, iar tu o sa ai ocazia sa afli care dintre ei este cel mai digital
        …poti sa pui intrebari si sa vezi reactia…

        daca nu iese nimic pentru asiatici, ramai cu o sursa pentru alte proiecte

Intrebari si comentarii


− four = 5