Intrebare ziarist: Eu scriu un material despre generatia care a picat Bac-ul anul acesta si, chiar inainte sa formulez intrebarile, am vazut ultimul post de pe blogul dvs. si cred ca se potriveste oarecum cu ceea ce vreau eu sa scriu. Am cateva intrebari pentru dvs.:
Cat este de important pentru un candidat sa stie sa-si redacteze corect un CV, sa scrie corect romaneste (sa stie cand sa puna doi de “i” sau cum sa foloseasca adverbul “decat”)? Sunt “descalificati” la interviu candidatii care au greseli gramaticale sau de vorbire? Cine ar trebui sa-i invete sa redacteze corect un mail? Ati refuzat candidati care nu stiau sa se exprime (verbal sau in scris)? Care sunt cele mai mari greseli pe care vi le amintiti, facute de candidati (si ce grad de senioritate aveau ei)?
Draga A, ca regula generala, selectiile/ preselectiile/ evaluarile PE CV (deci nu vorbesc acum de intalnirile cu candidatii, la interviu) muta treptat accentul de pe forma (cum arata CV-ul, coerenta, logica a exprimarii, greseli de gramatica sau de vocabular etc.) pe fond (experienta, realizari, certificari, skills etc.) pe masura ce se trece de la tineri absolventi/ entry level catre middle si top management. Pe scurt, CV-urile tinerilor absolventi sunt evaluate mai mult pe forrma, pe cand cele ale celor care vizeaza pozitii inapte mai mult pe fond, si in foarte mica masura pe forma. E si normal sa fie asa, cand un angajator primeste in urma unui anunt 100 de CV-uri identica, la care difera doar numele si numerele de telefon: “M-am nascut, am facut liceul si apoi Spiru Haret…”.
Dintr-un astfel de CV de incepator, chiar si foarte scurt, se pot trage surprinzator de multe concluzii, spre furia candidatilor, care nu de putine ori mi-au spus-o verde-n fata: “E-te-te, specialistul lui Peste, pai asta-i important in viata, ca scriu eu “cunostiinte”, “nostrii” si “promt”? Dom’le, important e ce stie omu’ sa faca si cum se descurca in viata…”
Sigur, evaluarea pe forma se prelungeste si la interviu, mai ales in cazul tinerilor absolventi, pe care nu prea ai cum sa-I evaluezi altfel, adesea aceta e singurul criteriu diferentiator. Acum depinde si de postul vizat, evident, si de intervievator si de capacitatea lui de a sti ce e gresit si ce nu, ceea ce nu e tocmai la indemana oricui, din cate am vazut…
Da, am respins de multe ori astfel de candidati cand am recrutat pentru diverse joburi de entry-level in firmele mele si, cel putin o data, si cand am recrutat pe cineva pentru o pozitie de Board Assistant pentru unul dintre clientii nostri(i). De catva ori le-am aratat si candidatilor ce concluzii am tras eu din citirea CV-rilor si din discutiile cu ei, spre indignarea catorva (vezi remarca de mai sus) si spre stupefactia altora…
In cazul pozitiilor de top, aceste greseli nu mai au nicio relevanta si nu au intrat in discutie aproape niciodata, angajatorii nu dau dai bani pe ele, desi unele dintre ele pot ascunde probleme mai serioase de personalitate, de logica, de inteligenta, ca sa nu mai vorbesc despre cultura generala si de legaturile acesteia cu performanta in business. Printre managerii de top sunt putini cei care nu fac greseli de gramatica sau de vocabular; prin urmare, nu e de mirare ca nici nu dau importanta acestor lucruri cand sunt ei in postura de angajatori, la randul lor.
Ca CV-urile si speech-urile candidatilor sunt pline de “fi destept, nu fii prost, promt, cunostiinte, nostrii, o parte din candidati a picat (asta spun si reporterii din televizor), secretara a carei priviri, ca sa nu mai vorbesc despre “eternul” postul care l-am avut…”, asta nu mai e o surpriza pentru nimeni. Ba dimpotriva, as putea spune, mai degraba iese in evidenta un CV care nu are astfel de formulari si de greseli.
Cam asa stau lucrurile…
GB