Felicitari, D-le Butunoiu, tocmai ati decapitat piramida lui Maslow cu o afirmatie de neclintit, potrivita ca o manusa unui headhunter de Europa de Est.
Ca o remarca generala la peroratiile Dvs: in locul Dvs as face un pas inapoi de la a ma umfla in pene in calitate de leader de opinie sau trendsetter, riscati sa redefiniti notiunile de “penibil” si “ridicol” precum si limitele lor de aplicabilitate.

1.pot presupune ca angajatul castiga 4000 de EUR si exemplul tau cade

2.tocmai prin faptul ca un sistem este creat de om include intr-un fel experienta acestuia pana la acel moment… si exista oameni care se dedica celorlalti

3.efectul productivitatii este obligatoriu rezultatul ,efectul
…insa prin rezultat,efect putem intelege si altceva in afara de EUR

2. de acolo vine si problema! Cei care folosesc systemele le fac cum le este lor mai bine, nu cum este mai eficient sau mai profitabil din perspectiva experientei clientului platitor! Alta exemplu ai?

3. dupa rezultatele pe care le au avut, tare productive sint sau au fost aceste institutii!! Ultima institutie din exemplul tau…. s-a prabusit total si a tras dupa dinsa un sistem intreg!

Anonymus draga…. poate te gindesti mai bine inainte de a vorbi!

2. cei care implementeaza sisteme sunt de obicei si cei care le folosesc sau le-au folosit

3.SIE, SRI si KGB sunt suficient de productive dar deloc transparente

Citeva remarci:
- la punctul 1: Pareto spunea ca 20% din efort produce 80% din rezultate. Acelasi lucru este valabil si cu capitalul uman: 20% din personal produce 80% din rezultate.

- la punctul 2: oamenii pot fi grupati in doua mari categorii: cei care gindesc si implementeaza systeme si cei multi, pentru care systemele sint create, ca sa “se impiedice in ele” si chiar sa plateasca sa le foloseasa. Gindeste-te la exemple care incep cu McDonald’s (care are peste 55,000 de francize) si se termina cu orice multinationala modesta.

- la punctele 3 si 5: orice system care functioneaza bine are, printre altele, doua atribute, si anume a) transparenta, si b) asigura convergenta de interese. Transparenta sa fie clar “cine naiba e responsabil” (…”who’s f..ing in charge”) si convergenta de interese sa fie clar ca cel care face ceva daca face bine are ceva in plus iar daca isi nu face bine “zboara”.

- la punctul 6: productivitatea este treaba managerilor. Dar cum manageri ajung ceea ce sint pentru ca a) stiu foarte bine ce face departamentul sau functia lor (e.g. contabil. inginer etc.) si b) stiu sa ii puna pe altii la munca, face ca in marea majoritate a cazurilor “manageri” sa nu prea au mare intelegere cum sa gereze lucrurile, cum sa “puna lucrurile cap la cap”. Sint putini cei care sint manageri profesionisti, care pot sa gereze lucruri pe care nu le cunosc in profunzime, ca un dirijor care nu stie sa cinte la trombon!
George, peste tot in lume gasesti firme in care vezi situatii…. de te iei cu miinile de cap!

- la punctul 8: aia care spun ca “gindesti in clisee” sint prosti si/sau slabi profesionisti in management!
In toata lumea businessului strategiile competitive se pot imparti in doua mari categorii: cele bazate pe reducerea costurilor/preturilor si cele bazate pe “unicitatea” marfii.
In prima categorie intra 90% din produse, de la McDo la masini, si intr-a doua chestii de genul Lamborghini, diamante DeBeers, ceasuri Philipe Pattek (…cele care “gidila la ego”) etc.
Daca iti arata careva o stategie valabila de reducere a costurilor fara modelare, politici si proceduri, controale interne solide etc. sa mi-l prezinti si este invitatul meu la Capsa cind voi fi in Bucuresti. Poate invat si eu ceva…..

Abia astept sa aflu mai multe, si asta de ceva mai mult timp, despre Kazier!
Cred ca este o treaba pe cit de utila pe atit de interesanta.

Procedura este arma expansiunii economice asa cum AK-47 este arma expansiunii militare…stilul baroc este arma expansiunii culturale.Unul dintre cele mai hulite atribute ale procedurii este constrangerea …deoarece procedura poate fi considerata
“Codul Penal” “Codul Civil” al acestor noi State( organizatii economice).