Comments on: Scurtul drum al CV-ului catre cos, sau “eu de ce nu sunt invitat la un interviu?”

By: calin

calin — Fri, 12 Aug 2011 11:47:13 +0000

Haide ca te ajut eu putin…;)

“The Toxic Boss Syndrome
By F. John Reh, About.com Guide

We all know them. The supervisor who constantly berates their people. The team leader who creates division within the group instead of harmony. The manager who condescends to talk to the individuals in their group, but never listens to their input. These are toxic bosses. “

By: George Butunoiu

George Butunoiu — Tue, 21 Jun 2011 19:42:26 +0000

Nu stiu ce sunt aceia – presupunand, din formularea mesajului tau, ca e vorba de un concept oarecum definit de catre cineva.
GB

By: dan

dan — Tue, 21 Jun 2011 19:26:29 +0000

sefii toxici vi se par o inventie sau o realitate?

By: George Butunoiu

George Butunoiu — Wed, 05 May 2010 16:03:21 +0000

Lucrurile sunt foarte simple: depinde cine de cine are mai multa nevoie: daca esti un candidat exceptional si ai atuuri pe care nimeni, sau foarte putini altii le au, atunci si head-hunterul si clientul (angajatoarul) ar putea fi dispusi sa-ti accepte capriciile (ca acelea descrise mai sus sau altele). Daca nu, nu! Daca nu-mi spui ce varsta ai, cati copii etc., si daca nu esti nici un candidat indispensabil, nu te prezint nimanui, si trec la urmatorul candidat. Daca esti un candidat valoros, ii spun clientului: “Uite, am un candidat cu multa experienta, profil bun etc., insa face fite. Vrei sa-l vezi in conditiile astea?” “Da/ Nu” etc. Cam asta e…

By: abramburica

abramburica — Wed, 05 May 2010 11:07:54 +0000

Buna ziua, am ajuns azi din intimplare pe acest site (pe care m-am si grabit sa-l bookmarkez pentru zilele cind am nevoie de un debuseu intre doua taskuri extrem de demotivante si plictisitoare la job). Deci, chiar daca ultimul comentariu la tema asta e din 2008, vin si eu la spartul tirgului cu o intrebare: traiesc de multi ani leganata de mitul ca exista un fel de consens intre candidat si headhunter: eu nu va spun in CV virsta mea pentru ca am dreptul asta, voi nu ma intrebati pentru ca e ilegal. In schimb, compromisul dintre noi e urmatorul: va dau datele despre anii mei de studii, si deci puteti aproxima binisor cam ce virsta am. In conditiile astea, de ce spuneti ca respingeti un CV daca nu are virsta enuntata explicit? As spune ca virsta unui candidat este deja explicita odata cu descrierea studiilor (treaca-mearga 2 ani, acolo, corectie pentru picatul la facultate, anul de baby sitting in Anglia si/sau Camp America, bartendering in Cipru, etc)
Ca femeie (si o virsta ‘medie-avansata’, sa spunem), pot spune ca ma amuza copios faptul ca, in razboiul psihologic cu recruterii, mai avem un meterez inca necucerit, anume faptul ca nu putem fi intrebate daca avem/vrem copii. Ma distrez de fiecare data la interviuri (directe sau prin telefon/Skype samd), cind vad eforturile pe care le face recruiterul sa aduca discutia in directia aia, si imi place la maxim sa ‘withhold the information’. N-am copii si nici nu vreau, dar imi plaaaaace pur si simplu sa am cartile in mineca in jocul asta psihologic.

By: George Butunoiu

George Butunoiu — Mon, 28 Jul 2008 19:02:29 +0000

Draga E.D., crezi ca seamana 2 angajatori unul cu altul pe lumea asta ca sa iti poata cineva raspunde la intrebare? Ce te faci cand un intervievator considera foarte relevant raspunsul la intrebarea “Care e culoarea ta preferata”, pe cand celalalt considera intrebarea in sine ca pe o tampenie? Cui sa-i dau eu dreptate, ca sa ti-l dau ca exemplu?

By: E.D.

E.D. — Mon, 28 Jul 2008 14:05:39 +0000

Buna!
Mie imi place chiar foarte mult punctul de vedere al persoanei din spatele numelui de ID! Si sa stii ca nu are nici o problema! Ba chiar are dreptate!
Asa usor pare totul dupa ce esti in varful piramidei…Floare la ureche! Un Cv facut “ca la carte” si ai toti angajatorii la picioare…
Desi am CV-ul conform cerintelor uzuale, si desi am si fost chemata de destule ori la interviu – ceva ciudat se intampla dupa aceea…Nu ma potrivesc nicaieri!
Si am trecute si datele personale corect, si cele ale studiilor, si ale locurilor de munca anterioare – si nici nu are decat 2 pagini intregul CV!
Chiar mi-ar prinde foarte bine niste tip-uri legate de dorintele reale ale angajatorilor privitor la potentialii angajati!
O zi minunata va doresc!

By: Georgeta

Georgeta — Tue, 01 Jul 2008 13:46:25 +0000

Mai inainte de a porni sa-mi gasesc un (alt) job,am cautat sa ma informez despre ce si cum se petrec lucrurile pe piata muncii la momentul respectiv. Pentru ca, dupa cum probabil ai observat, aceasta piata e dinamica, se schimba tot timpul ceva si trebuie sa fii la curent daca vrei sa ai succes. Asa am inceput sa intru pe site-urile cu sfaturi despre cariera, mi-am cumparat si carti pe tema asta si, cam o luna de zile m-am tot documentat. La inceput toate informatiile mi se pareau aiurea, pe langa realitate, articole si carti traduse, care nu se pliaza pe situatia romaneasca. Insa, incet – incet mi-am facut o oarecare cultura in domeniu, astfel incat am fost in stare sa filtrez, sa adaptez sa-mi ”interiorizez” datele culese. Am inceput sa inteleg regulile jocului si ”modul de functionare” al angajatorului. Asta dupa ce am fost respinsa la mai multe interviuri. Acum stiu ca problema e mai ales in gradina celui care cauta un job, daca nu reuseste sa se angajeze. Trebuie sa te adaptezi tot timpul, ‘’sa tii pasul”.

By: George Butunoiu

George Butunoiu — Tue, 01 Jul 2008 13:44:14 +0000

Draga ID, sa-ti raspund pe rand (si pe scurt):

suspectarea permanenta… – asta e mai mult in mintea ta, nu cred ca are rost sa comentez

hartie de buna calitate… – e drept, articolul a fost scris cu mai multi ani inainte, acum totul se trimite pe email. Mai mult, daca mai primesti, in 2008, un CV pe hartie, incepi sa-ti pui serioase semne de intrebare asupra expeditorului. Cand a fost scris articolul, hartia era unul dintre criteriile dupa care iti puteai face o prima impresie despre cel care ti-a scris. Ca sa-ti raspund mai la obiect: da, un candidat care ia demersul in serios se repede sa cumpere hartie de buna calitate chiar daca a fost dat afara.

sa aiba mobil personal… – nu am zis asta, am spus ca trebuie sa lase niste numere de telefon unde poate fi gasit, in cazul in care nu are un mobil personal. Vorbeste cu cineva care are: “Vezi ca s-ar putea sa te sune cineva de la firma X, te rog sa preiei mesajul si sa ma anunti imediat”. Asa se face.

descriere a firmei (o gasesti pe net…) – NU am timp sa ma uit pe net dupa toate firmele care apar in CV-uri, si nu as face-o nici daca as avea! Eu trebuie sa evaluez un CV in 1-2 minute, maximum 3. Nu-mi permit sa fac cercetari documentare pentru ca acel candidat nu a avut chef sa puna detaliile in CV.

scurta descriere a postului… – alta inventie de-a ta. La urma urmei, poti foarte bine sa scrii la descrierea postului “ce mi se da sa fac”, e si asta o informatie folositoare, decat nimic…

descriere clara a studiilor…

datele si duratele exacte la locurile de munca… – ai o problema, nu stiu de ce am raspuns pana acum…

By: ID

ID — Tue, 01 Jul 2008 13:42:51 +0000

buna ziua,
suspectarea permanenta a celor care vor sa se angajeze, tratarea lor ca niste infractori periculosi, nu cred ca e calea spre a gasi pe cel care chiar vrea sa munceasca si stie ce sa faca, ci doar ” logica de privat “.
voi, specialistii in HR, sunteti, uneori ( prea des, din pacate ) departe de realitate; insiri in articolul “Scurtul drum al CV…” o gramada de anomalii : hartie de buna calitate ( de cate ori, ti s-a spus – de maine nu mai avem nevoie de serviciile tale si a doua zi te-ai repezit sa cumperi hartie de buna calitate ? ), obligativitatea ca fiecare candidat sa aiba mobil personal, descriere a firmei ( o gasesti pe net, aia care ar face-o un angajat, sigur nu ti-ar conveni sa o auzi ), scurta descriere a postului ( faci ce trebuie sa faci si orice pe deasupra, asa e la orice PRIVAT, doar nu e vreunul in stare sa dea o fisa a postului, iar denumirea postului, e doar simbolica, asa cum o vede patronul, nevasta, amanta, cumnatul, varul sau orice alta ruda, cunostiinta din scoala sau gradinita, nu are legatura cu vreun post ), descriere clara a studiilor ( studiile terminate cu examene platite sau alea luate “pe bune”, cui ii pasa de studii atata vreme ce postul nu e clar definit decat in mintea angajatorului si nu are fisa postului ), datele si duratele exacte la locurile de munca ( la locurile de munca pe care patronii nu le-au inregistrat in carnetul de munca, alea la care au trecut altceva decat faceai in realitate, sau care ? ), precum si multe alte aspecte; daca o firma de recrutare nu cunoaste aceste aspecte, e cumplit, pentru solicitanti.

eu inteleg, ca se pot lua niste bani pe articolele astea, fara ca ele sa aiba vreo legatura cu realitatea.